Decizie · Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite -

Decizia nr. 36/2008

pentru examinarea recursului în interesul legii, privind incidența legii de grațiere în cazul pedepselor aplicate pentru fapte a căror încadrare juridică în infracțiuni a evoluat în timp, respectiv în cazul infracțiunilor la regimul vamal, prevăzute în art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978 , iar, ulterior, în art. 175-181 din Legea nr. 141/1997 .

prezumat în vigoare

Data actului
22 septembrie 2008
Emitent
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite -
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 177 din 23 martie 2009
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 8.033 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Pune în aplicare 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Are ca temei 1

  • Legea nr. 30/1978 22 decembrie 1978 (prevederi anume) Codul vamal al Republicii Socialiste România

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Dosar nr. 19/2008

Sub președinția domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile

art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind incidența legii de grațiere în cazul pedepselor aplicate pentru fapte a căror încadrare juridică în infracțiuni a evoluat în timp, respectiv în cazul infracțiunilor la regimul vamal, prevăzute în

art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978 , iar, ulterior, în

art. 175-181 din Legea nr. 141/1997 .

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor

art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicată, fiind prezenți 81 de judecători din totalul de 115 aflați în funcție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul că dispozițiile

Legii nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite, în condițiile art. 13 din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în reglementarea dată prin

Legea nr. 30/1978 .

SECȚIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Instanțele judecătorești nu au un punct de vedere unitar cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor

Legii nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, stabilite în cazul infracțiunilor la regimul vamal prevăzute în

art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978 , respectiv în

art. 175-181 din Legea nr. 141/1997 .

Astfel, unele instanțe au considerat că dispozițiile

Legii nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni sunt aplicabile și în cazul pedepselor stabilite, în condițiile art. 13 din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în reglementarea

Legii nr. 30/1978 .

S-a argumentat în acest sens că, în asemenea cauze, pedepsele aplicate în condițiile art. 13 din Codul penal pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în reglementarea

Legii nr. 30/1978

trebuie constatate grațiate în baza

Legii nr. 543/2002 , deoarece infracțiunile prevăzute de

art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978

nu sunt exceptate expres de la grațiere.

S-a mai relevat că în cadrul dispozițiilor

Legii nr. 543/2002

legiuitorul a indicat în mod expres infracțiunile exceptate de la grațiere, incluzând și infracțiuni săvârșite în perioade când legea penală în vigoare reglementa în redactări diferite conținutul constitutiv al acestora, ca în cazul furtului calificat.

Alte instanțe, dimpotrivă, au considerat că pentru infracțiunile de contrabandă prevăzute de

art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978 , reținute în condițiile aplicării

art. 13 din Codul penal, nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni.

Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii.

În adevăr, actele de clemență, inclusiv cele de grațiere, se aplică în cazul pedepselor stabilite pentru unele infracțiuni, respectiv sancțiuni, și exclud pe altele.

Prima categorie (aceea a infracțiunilor/sancțiunilor cărora le este incident actul de clemență) a fost denumită lista pozitivă sau obiectul pozitiv, iar cea de-a doua categorie, aceea a excepțiilor de la beneficiul clemenței, reprezintă obiectul negativ.

Astfel,

Legea nr. 30/1978

privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin

Legea nr. 141/1997

privind Codul vamal, cu modificările și completările ulterioare, lege care, la rândul ei, a fost abrogată de art. 288 din Legea nr. 86/2006.

Or, este de observat că infracțiunea de contrabandă a fost exceptată de la grațiere, atât prin

Legea nr. 137/1997 , cât și prin

Legea nr. 543/2002 .

Astfel,

Legea de grațiere nr. 137/1997

a exceptat de la grațiere infracțiunile de contrabandă prevăzute de

art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978

- Codul vamal al României, iar

Legea de grațiere nr. 543/2002

exceptează și aceasta de la grațiere infracțiunile de contrabandă prevăzute în

art. 175-181 din Legea nr. 141/1997

privind Codul vamal al României.

Așa fiind, din textele de lege arătate rezultă voința neîndoielnică a legiuitorului de a excepta de la grațiere aceste infracțiuni, indiferent dacă ele sunt încadrate în dispozițiile legale anterioare sau în noua reglementare.

În fine, în legătură cu succesiunea decretelor de grațiere, nu este aplicabilă legea penală mai favorabilă în momentul judecării, atâta vreme cât ambele legi exceptează de la grațiere infracțiunile de contrabandă cuprinse în textele de lege care au intervenit succesiv.

Prin cele două acte normative, care s-au succedat în timp, au fost instituite norme cu privire la regimul vamal al României și, chiar dacă

Legea nr. 30/1978

a fost abrogată prin

art. 191 din Legea nr. 141/1997 , iar dispozițiile de incriminare din vechea lege au fost preluate de legea abrogatoare, în realitate nu a avut loc o dezincriminare, ci numai o schimbare a sediului de incriminare.

În atare condiții, diferențele de incriminare existente între cele două coduri vamale succesive (cu excepția cuantumului sau naturii sancțiunii) nu reprezintă noi incriminări.

Împrejurarea că în reglementarea excepțiilor de la grațiere se fac referiri la legi penale în vigoare nu poate duce la concluzia că pedeapsa aplicată în condițiile art. 13 din Codul penal pentru infracțiunile de contrabandă, în baza Codului vamal anterior, ar fi grațiată, întrucât tehnica legislativă impune menționarea în cadrul excepțiilor numai a normei penale active, iar incriminarea aceleiași fapte se regăsește și în actul normativ ce a înlocuit legea veche, respectiv în

Legea nr. 141/1997 .

În consecință, în temeiul dispozițiilor

art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată, cu referire la art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că dispozițiile

Legii nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infracțiunile privind regimul vamal prevăzute de

art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978 , cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și stabilesc că:

Dispozițiile

Legii nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infracțiunile privind regimul vamal prevăzute de

art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978 , cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2008.

PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI
DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.