Decizia nr. 285/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 și alin. 8 lit. a) și b), precum și ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 și alin. 8 lit. a) și b), precum și ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Ion Criveanu în Dosarul nr. 4.764/223/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
După strigarea cauzei, se prezintă autorul excepției. Având cuvântul, acesta învederează că pe rolul Curții Constituționale se află mai multe cauze având ca obiect excepții de neconstituționalitate pe care le-a ridicat în legătură cu alte texte din Codul de procedură penală. Solicită conexarea acestor dosare. Totodată, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, învederând și faptul că art. 279 din Codul de procedură penală este criticat din perspectiva modificării acestuia prin dispozițiile
art. I pct. 140 din Legea nr. 356/2006 .
Curtea, observând că la acest termen de judecată nu sunt pe rol alte cauze cu același obiect, acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată în ceea ce privește art. 278^1 alin. 7 și alin. 8 lit. a) și b) din Codul de procedură penală și ca inadmisibilă în ceea ce privește art. 279 alin. 2 din același cod, arătând că acest din urmă text este criticat din perspectiva caracterului său incomplet.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 9 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.764/223/2007, Tribunalul Vâlcea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 și alin. 8 lit. a) și b), precum și ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Ion Criveanu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, potrivit art. 278^1 alin. 7 și alin. 8 lit. a) și b) din Codul de procedură penală, instanța verifică rezoluția sau ordonanța atacată doar pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate, neputându-se solicita proba cu martori sau alte probe necesare unei juste soluționări a cauzei. Se arată că posibilitatea admiterii plângerii și a reținerii cauzei spre judecare, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor privind judecata în primă instanță și a administrării oricărei probe, este destul de redusă, dacă nu chiar inexistentă în baza probelor din dosar, în situația în care acestea sunt insuficiente sau chiar fraudulos obținute de către organul de cercetare penală. Se încalcă astfel liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. În ceea ce privește dispozițiile art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, se arată că limitează liberul acces la justiție prin aceea că persoana vătămată nu mai poate declanșa direct judecata penală pentru nicio infracțiune. Apreciază că este necesară intervenția legiuitorului în sensul modificării acestui text de lege astfel încât să se permită persoanei vătămate să se adreseze direct cu plângere instanței pentru orice fel de infracțiune.
Tribunalul Vâlcea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituție invocate de autorul excepției.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 7 și alin. 8 lit. a) și b) și ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:
- Art. 278^1 alin. 7 și alin. 8 lit. a) și b): "Judecătorul, soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Judecătorul pronunță una dintre următoarele soluții:
a) respinge plângerea, prin sentință, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menținând rezoluția sau ordonanța atacată;
b) admite plângerea, prin sentință, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate și prin care anume mijloace de probă.";
- Art. 279 alin. 2: "Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, precum și a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității acelorași texte de lege, criticate fie împreună, ca obiect al aceleiași excepții de neconstituționalitate, fie în mod separat, în cauze distincte, statuând în sensul concordanței dintre aceste texte și dispozițiile constituționale și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. În acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 1.277 din 25 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2009,
Decizia nr. 982 din 6 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, sau
Decizia nr. 924 din 14 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2007, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepțiile de neconstituționalitate invocate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată anterior de Curte, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.
În ceea ce privește considerațiile autorului excepției referitoare la necesitatea modificării art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, acestea nu intră în competența Curții Constituționale, care se pronunță numai cu privire la constituționalitatea actelor cu privire la care a fost sesizată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 și alin. 8 lit. a) și b), precum și ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Ion Criveanu în Dosarul nr. 4.764/223/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.