Convenția din 4 septembrie 2007
între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună
prezumat în vigoare
Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia, denumite în cele ce urmează părți contractante,
în dorința de a confirma traseul frontierei de stat comune și de a reglementa în comun toate problemele care se referă la reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat dintre România și Republica Serbia,
au convenit următoarele:
Articolul 1
1. Frontiera de stat delimitează, în plan vertical, teritoriile României și Republicii Serbia, la suprafața terestră, în spațiul aerian și în cel subteran și este stabilită în conformitate cu:
- Tratatul dintre principalele puteri aliate și asociate și Polonia, România, Statul Sârbo-Croat-Sloven și Statul Ceho-Slovac privitor la anumite fruntarii ale acestor state, semnat la S'd6vres la 10 august 1920;
- Protocolul privind delimitarea definitivă a frontierei dintre Regatul României și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, semnat la Belgrad la 24 noiembrie 1923;
- Tratatul de pace dintre Puterile Aliate și Asociate și România, semnat la Paris la 10 februarie 1947;
- Acordul dintre Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru construcția și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963;
- Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 8 februarie 1975;
- Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condițiile extinderii colaborării pentru utilizarea potențialului hidroenergetic al Dunării, semnat la București la 19 februarie 1977;
- Protocolul dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea liniei frontierei de stat în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier II", pe fluviul Dunărea, semnat la Timișoara la 25 septembrie 1990;
- Protocolul reuniunii Comisiei mixte pentru reconstituirea, marcarea și întreținerea frontierei de stat iugoslavo-bulgare, Comisiei mixte pentru reconstituirea și marcarea frontierei de stat româno-iugoslave și a autorităților de frontieră ale României și Republicii Bulgaria, semnat la Vidin (Republica Bulgaria) la 17 iulie 2000, în conformitate cu care este stabilit triplex confinium între România, Republica Serbia și Republica Bulgaria;
- Acordul dintre Guvernul României, Consiliul de Miniștri al Serbiei și Muntenegrului și Guvernul Republicii Ungare privind punctul de intersecție a frontierelor de stat ale României, Serbiei și Muntenegrului și Republicii Ungare, marcat prin semnul de frontieră Triplex Confinium, precum și întreținerea acestuia, semnat la Novi Sad la 19 aprilie 2006;
- orice alte documente relevante care ar fi încheiate de părțile contractante pe durata de valabilitate a prezentei convenții.
2. Datele privind marcarea frontierei de stat, forma, dimensiunea și poziția semnelor de frontieră de la frontiera de stat stabilită în conformitate cu tratatele internaționale enumerate în paragraful 1 al prezentului articol sunt reglementate prin următoarele documentele de frontieră:
- hărțile, planurile și Descrierea detaliată a liniei de frontieră, întocmite pe baza Tratatului de la S'd6vres privind trasarea frontierei, 1920-1923;
- Albumul cu hărțile liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră pe fluviul Dunărea - secțiunea de frontieră D (partea I), semnate la Timișoara la 12 decembrie 1975;
- Albumul cu hărțile liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră pe fluviul Dunărea - secțiunea de frontieră D (partea a II-a), semnate la Kladovo la 19 octombrie 1990;
- Albumul cu hărțile liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră - secțiunea de frontieră A, semnate la Timișoara la 15 decembrie 2000;
- Albumul cu hărțile liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră - secțiunea de frontieră B, semnate la Timișoara la 15 decembrie 2000;
- procesele-verbale privind lucrările efectuate la întreținerile periodice ale liniei de frontieră în cursul anilor 1976, 1981 și 1986;
- Completările și modificările datelor topogeodezice I, din 1990-1991, semnate la Drobeta-Turnu Severin la 23 noiembrie 1994;
- Completările și modificările datelor topogeodezice II, din 1995-1996, semnate la Vârșeț la 16 iulie 1997;
- Completările și modificările datelor topogeodezice III, din 2000-2001, semnate la Belgrad la 13 martie 2003;
- Albumul cu planurile liniei de frontieră dintre România și Serbia și Muntenegru, pentru secțiunea de frontieră C (de la borna de frontieră C1 până la borna de frontieră C 309), semnat la Belgrad la 7 mai 2004;
- Albumul cu planurile liniei de frontieră dintre România și Republica Serbia pentru secțiunea de frontieră D, semnat la Belgrad la 23 noiembrie 2006;
- orice alte documente relevante care ar fi încheiate de părțile contractante pe durata de valabilitate a prezentei convenții.
3. Părțile contractante își afirmă acordul lor ca frontiera de stat să rămână continuă și nemodificată, în conformitate cu datele din documentația de frontieră menționată mai sus.
La construirea în comun a unui obiectiv la frontiera de stat, părțile contractante vor reglementa printr-un acord special, dacă va fi necesar, problemele care se referă la traseul și întreținerea liniei de frontieră în zona construcției.
4. Frontiera de stat pe cursurile de apă va rămâne constantă, indiferent de modificările naturale ale cursului.
Dacă este necesară schimbarea cursului de apă pe cale artificială, traseul frontierei de stat va fi stabilit printr-un acord special între părțile contractante.
Articolul 2
1. Punctele de frântură care stabilesc linia de frontieră sunt definite prin coordonate și stabilite pe teren prin semne de frontieră, în mod direct sau indirect.
2. Linia de frontieră este marcată pe teren astfel:
a) prin piramide de frontieră care au fost plantate de Comisia Internațională în perioada 1920-1924;
b) prin piramida de frontieră din punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia și Republica Ungară;
c) prin piramida "Signal", pe malul stâng al Dunării, pe teritoriul României care servește la determinarea punctului triplex confinium dintre România, Republica Serbia și Republica Bulgaria;
d) prin semne de frontieră principale și auxiliare care au fost plantate de comisiile mixte ale celor două părți pe linia de frontieră;
e) prin borne de frontieră principale și auxiliare, perechi sau alternative plantate de o parte și de alta a liniei de frontieră, de la care se stabilesc indirect punctele de frântură ale liniei de frontieră (de-a lungul râurilor, lacurilor, pâraielor, canalelor, viroagelor, drumurilor sau unor părți ale acestora și ale altor asemenea obiective);
f) prin stâlpi ajutători de frontieră (piloți), din lemn și metal, plantați pe linia de frontieră, pentru marcarea directă a punctelor de frântură ale liniei de frontieră în terenuri inundabile sau mlăștinoase, în sectoarele de frontieră A și C;
g) prin semne ajutătoare de frontieră (geamanduri), din metal, plantate pe linia de frontieră, pentru marcarea directă a punctelor de frântură ale liniei de frontieră, în sectorul de frontieră C;
h) prin plăci de metal și tăblițe pe drumuri și poduri;
i) printr-o bandă roșie de beton, marmură sau dintr-un alt material corespunzător, cu lățimea de 20 cm, pe poduri, partea carosabilă a drumurilor și alte obiective artificiale traversate de linia de frontieră;
j) prin alte semne de frontieră, astfel cum va fi convenit de cele două părți contractante.
3. Datele privind forma, mărimea și modul de plantare a semnelor de frontieră sunt cuprinse în anexele la documentația de frontieră.
4. Coordonatele convenite de comun acord ale tuturor punctelor de frântură marcate sau nemarcate ale liniei de frontieră sunt conținute în documentele de frontieră enunțate în art. 1 paragraful 2 din prezenta convenție.
Articolul 3
Părțile contractante se obligă să întrețină linia de frontieră și să execute în acest scop, în comun, următoarele lucrări:
a) să întrețină, să repare și să reconstituie semnele de frontieră existente;
b) să înlocuiască semnele de frontieră grav deteriorate;
c) să controleze poziția semnelor de frontieră și să amplaseze noi semne de frontieră în locul celor distruse, dispărute sau mutate în conformitate cu datele din documentele de frontieră;
d) dacă este necesar, să amplaseze semne de frontieră suplimentare.
Articolul 4
1. Părțile contractante vor efectua, la fiecare 5 ani, controlul comun al liniei de frontieră și al semnelor de frontieră, precum și reconstituirea semnelor de frontieră și, dacă este necesar, marcarea suplimentară a frontierei de stat. Perioadele de 5 ani se vor calcula de la data începerii ultimului control și a ultimei reconstituiri.
2. Primul control comun și prima reconstituire a liniei de frontieră și a semnelor de frontieră vor începe în anul următor intrării în vigoare a prezentei convenții. Obligațiile prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol vor fi îndeplinite de către părțile contractante în conformitate cu documentele de frontieră în vigoare.
3. Părțile contractante pot executa lucrări în comun și înainte de expirarea termenului prevăzut la paragraful 1 al prezentului articol, în cazul unor modificări naturale semnificative, al construcției unor obiective comune și în alte cazuri, la cererea uneia dintre părțile contractante.
Articolul 5
1. În scopul asigurării vizibilității liniei de frontieră și a semnelor de frontieră, autoritățile competente ale părților contractante se obligă să curețe de pomi, arbuști și orice alt tip de vegetație un culoar de frontieră lat de 3 m, de-a lungul liniei de frontieră terestre, precum și terenul de pe o rază de un metru în jurul fiecărui semn de frontieră, amplasat de o parte și de cealaltă a liniei de frontieră.
2. În culoarul de frontieră lat de 3 m, de-a lungul liniei de frontieră, părțile contractante nu vor permite niciun fel de construcții, cu excepția obiectivelor destinate circulației publice, serviciului vamal și de frontieră, obiectivelor existente, precum și acelora pentru construirea cărora părțile contractante vor încheia un acord special. Organele competente ale părților contractante vor lua, în cazul unei lucrări de construcții de mai mare amploare la frontiera de stat, măsurile necesare pentru marcarea liniei de frontieră în zona construcțiilor.
3. Oricare dintre părțile contractante poate să execute oricând, pe teritoriul său, lucrările prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol, anunțând cealaltă parte contractantă cu cel puțin 10 zile înainte de începerea lucrărilor.
Articolul 6
În scopul împărțirii echitabile a sarcinilor care rezultă din art. 3 și 4 ale prezentei convenții, linia frontierei de stat se împarte în următoarele 4 secțiuni de frontieră:
a) Secțiunea de frontieră A, de la punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia și Republica Ungară până la borna de frontieră B1, situată la vest de șoseaua Timișoara Vârșeț;
b) Secțiunea de frontieră B, de la borna de frontieră B1, până la borna de frontieră C1, situată pe malul sârb al râului Nera, la sud-est de satul Kusici;
c) Secțiunea de frontieră C (râul Nera), de la borna de frontieră C1, până la borna D1 (Starceva Livada) la confluența râului Nera cu Dunărea;
d) Secțiunea de frontieră D (Dunărea), de la confluența râului Nera cu Dunărea până la punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia și Republica Bulgaria de la Dunăre (confluența râului Timoc cu Dunărea).
Articolul 7
1. Obligațiile cu privire la reconstituirea, marcarea, întreținerea și controlul liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat (denumite în continuare lucrări la frontieră), precum și cheltuielile legate de aceste obligații vor fi împărțite între părțile contractante în felul următor:
a) pentru cele situate direct pe linia de frontieră:
- pe secțiunea de frontieră A răspunderea revine părții române;
- pe secțiunea de frontieră B răspunderea revine părții sârbe;
b) pentru semnele de frontieră dispuse pe oricare parte a frontierei, care se află de o parte și de cealaltă a liniei de frontieră de-a lungul râurilor, pâraielor, canalelor, este răspunzătoare partea contractantă pe teritoriul statului căruia se găsesc;
c) pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloți), din lemn și metal, situați pe linia de frontieră, în secțiunea de frontieră A, de la borna A1 până la borna de frontieră A 3/4 (inclusiv) și în secțiunea de frontieră C, de la borna de frontieră C1 până la borna de frontieră C85 (exclusiv) este răspunzătoare partea română;
d) pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloți), din lemn și metal, situați pe linia de frontieră, în secțiunea de frontieră A, de la borna de frontieră A 3/4 (exclusiv) până la borna de frontieră A6 (inclusiv) și pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloți), din lemn și metal și geamanduri, în secțiunea de frontieră C, de la borna de frontieră C85 (inclusiv) până la borna de frontieră C 309 (inclusiv) este răspunzătoare partea sârbă.
2. Se exceptează de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol cazurile de deteriorare sau distrugere a semnelor de frontieră, cauzate de către cetățenii statului uneia dintre părțile contractante. În asemenea cazuri, cheltuielile de reparare și reconstituire a semnelor de frontieră vor fi suportate de statul de pe al cărui teritoriu au venit persoanele care au produs paguba.
Articolul 8
1. Întreținerea, controlul și reconstituirea piramidei de frontieră de la punctul triplex confinium între România, Republica Serbia și Republica Ungară se vor realiza de către organele competente pentru marcarea liniei de frontieră și întreținerea semnelor de frontieră ale părților, alternativ, ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată la 5 ani.
2. Întreținerea, controlul și reconstituirea semnelor de frontieră și a piramidei de frontieră de la punctul triplex confinium între România, Republica Serbia și Republica Bulgaria se vor face de fiecare parte pe teritoriul său, cu acordul și în prezența reprezentanților celorlalte două state.
3. Se exceptează de la prevederile paragrafelor 1 și 2 ale prezentului articol situațiile prevăzute de paragraful 2 al art. 7 din prezenta convenție.
Articolul 9
1. Persoanele fizice și juridice, proprietari sau utilizatori ai imobilelor situate de-a lungul frontierei de stat, sunt obligate să execute lucrările de pe culoarul de frontieră în conformitate cu prevederile prezentei convenții.
2. În privința despăgubirilor pentru daune care au legătură directă cu executarea lucrărilor prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol se va aplica legislația statului părții contractante pe al cărui teritoriu este situat imobilul. O parte contractantă nu poate prezenta o cerere de despăgubiri celeilalte părți contractante.
Articolul 10
1. Pentru aplicarea prevederilor prezentei convenții se constituie Comisia mixtă pentru reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat româno-sârbă (denumită în continuare Comisia mixtă), care constă din delegațiile fiecăreia dintre părțile contractante.
2. Fiecare parte contractantă numește președintele și 2 membri. După necesități, Comisia mixtă poate angaja experți și personal auxiliar.
3. Părțile contractante își vor comunică reciproc pe cale diplomatică numirea și înlocuirea președintelui delegației. Președinții vor comunică prin scrisori despre alte modificări în componența delegațiilor.
Articolul 11
Comisia mixtă are următoarele atribuții:
a) planifică, organizează, îndrumă și controlează lucrările la frontieră;
b) ține evidența modificărilor și completărilor în cazul modificării marcării liniei de frontieră;
c) întocmește noile documente de frontieră și introduce modificările datelor în documentația în vigoare;
d) stabilește grupe de lucru mixte pentru lucrările de la linia de frontieră și trasează sarcinile acestora;
e) decide dacă este necesară modificarea poziției și formei semnelor de frontieră stabilite prin documentația de frontieră (tipul, dimensiunile, materialul și felul de marcare);
f) la nevoie, pregătește propuneri privind modificarea traseului frontierei de stat.
Articolul 12
1. Pentru executarea lucrărilor de teren la frontieră, Comisia mixtă va forma grupuri mixte de lucru, iar pentru elaborarea documentației de frontieră sau pentru executarea sarcinilor concrete va forma grupuri mixte de experți. Grupurile mixte de lucru și de experți își vor îndeplini atribuțiile în conformitate cu deciziile Comisiei mixte.
2. Pentru necesitățile grupurilor mixte de lucru și grupurilor mixte de experți, Comisia mixtă va elabora instrucțiuni de lucru.
3. Comisia mixtă va asigura desfășurarea lucrărilor la frontieră cu acordul și, dacă este necesar, în prezența reprezentanților părților contractante.
Articolul 13
1. Comisa mixtă își va desfășura activitatea prin ținerea de ședințe, întâlniri, deplasări pe teren și controlul lucrărilor la frontieră sau prin schimb de scrisori între președinții delegațiilor.
2. Comisia mixtă se va întruni cel puțin o dată pe an sau, dacă este necesar mai des, alternativ, pe teritoriile statelor părților contractante.
3. Propunerea pentru ținerea ședințelor, întrunirilor, deplasărilor și controlului la frontieră se face de către președintele delegației uneia dintre părțile contractante. Președinții delegațiilor vor lua măsuri pentru ca întâlnirea să aibă loc în termen de o lună de la primirea invitației.
4. Comisia mixtă ia hotărâri în unanimitate. Dacă nu poate rezolva vreo problemă, aceasta se supune spre soluționare autorităților competente ale părților contractante. Părțile contractante vor soluționa diferendele prin negocieri.
5. Lucrările Comisiei mixte se vor desfășura în limba română și în limba sârbă.
6. Pentru fiecare ședință, întâlnire, deplasare sau control al lucrărilor la frontieră, Comisia mixtă va întocmi un proces-verbal, în două exemplare, în limbile română și sârbă, care va fi semnat de președinții delegațiilor. În cazul în care asupra unor probleme părțile nu pot cădea de acord, în procesul-verbal se va trece poziția fiecăreia dintre părți.
7. După încheierea lucrărilor la frontieră prevăzute la paragraful 1 al art. 4 din prezenta convenție, Comisia mixtă va pregăti un proces-verbal final, care va fi supus spre aprobare autorităților competente ale fiecărei părți contractante.
8. Părțile contractante se vor informa reciproc cu privire la aprobarea procesului-verbal final pe cale diplomatică.
Articolul 14
1. Comisia mixtă își va elabora un regulament de lucru.
2. Fiecare delegație în Comisia mixtă va folosi pentru autentificare sigiliu, respectiv ștampilă de metal, confecționate în conformitate cu reglementările interne ale statului respectiv.
Articolul 15
1. Cu ocazia executării lucrărilor prevăzute de prezenta convenție, membrii Comisiei mixte, experții și personalul auxiliar vor trece frontiera de stat pe baza documentelor obișnuite de călătorie sau cu documente speciale pe care le va stabili Comisia mixtă în acest scop.
2. Modalitatea de circulație a membrilor grupurilor mixte de lucru pe linia de frontieră și de trecere pe teritoriul statului celeilalte parți contractante se va reglementa de către Comisia mixtă.
3. Lucrările de frontieră se pot executa numai în cursul zilei, respectiv de la răsăritul până la apusul soarelui.
Articolul 16
1. Membrii Comisiei mixte și persoanele desemnate de aceasta pentru lucrările la frontieră nu pot fi lipsiți de libertate și nici de bunurile personale, documentele oficiale, mijloacele de transport, tehnica, materialele și echipamentul necesare executării lucrărilor la frontieră.
2. Persoanele prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol au dreptul să ia pe teritoriul statului celeilalte părții contractante și să aducă înapoi, fără formalități vamale și fără plata taxelor vamale sau a altor taxe, mijloacele și materialele necesare executării lucrărilor la frontieră.
3. Pe teritoriul statului lor, părțile contractante vor pune la dispoziție, în funcție de necesități, persoanelor care execută lucrările la frontieră, mijloace de transport, cazare, mijloace de comunicare și vor asigura tot sprijinul necesar.
4. Persoanele prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol pot purta uniformă, dar nu și armament.
Articolul 17
Fiecare parte contractantă suportă cheltuielile pentru delegația sa, experții, personalul auxiliar și alte persoane angajate în scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute în prezenta convenție.
Articolul 18
1. Prezenta convenție este supusă procedurilor privind intrarea în vigoare în conformitate cu legislația națională a statelor părților contractante și va intra în vigoare la 30 (treizeci) de zile de la primirea ultimei notificări prin care părțile contractante își vor comunică îndeplinirea procedurilor necesare pentru intrarea sa în vigoare.
2. Prezenta convenție se încheie pentru o perioadă nedeterminată.
3. Părțile contractante pot completa și modifica prezenta convenție de comun acord. Modificările și completările vor intra în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol.
4. Fiecare parte contractantă va putea denunța oricând prezenta convenție. Prezenta convenție își va înceta valabilitatea la 6 luni de la primirea de către o parte contractantă a notei de denunțare a celeilalte părți contractante.
Articolul 19
La data intrării în vigoare a prezentei convenții își va înceta valabilitatea Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră, la frontiera de stat româno-iugoslavă, semnată la Belgrad la 15 decembrie 1976.
Semnată la București la 4 septembrie 2007, în două exemplare originale, fiecare în limba română și limba sârbă, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României,
Adrian Mihai Cioroianu,
ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Serbia,
Vuk Jeremic,
ministrul afacerilor externe
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.