Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 770/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

prezumat în vigoare

Data actului
12 mai 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 457 din 1 iulie 2009
Citează
9 acte
Structură
0 articole · 9.586 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

Are ca temei 2

  • Legea nr. 59/1974 29 octombrie 1974 cu privire la fondul funciar
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluțoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu și Elena Bătăiosu în Dosarul nr. 3897.3/318/2007 al Judecătoriei Târgu Jiu.

La apelul nominal se prezintă personal Gheorghe Căluțoiu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată. Autorul excepției susține admiterea excepției de neconstituționalitate, expunând situația de fapt și combătând valabilitatea titlului de proprietate al părții adverse.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 februarie 2009, pronunțată în Dosarul 3897.3/318/2007, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluțoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu și Elena Bătăiosu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că articolul de lege criticat a abrogat expres dispozițiile

Legii nr. 59/1974

și implicit ale

Decretului nr. 151/1950 , în baza căruia a fost emis actul de schimb invocat de către reclamanți în dovedirea proprietății. Cu toate că

Decretul nr. 151/1950

a fost abrogat prin

Legea nr. 59/1974 , dispozițiile acestui act normativ referitoare la actele de schimb între stat și foștii proprietari de terenuri au rămas valabile. Astfel, în condițiile în care terenul dobândit în baza unui contract de schimb autentic a intrat în circuitul civil, cu toate restricțiile legilor ulterioare, printre care și

Legea nr. 59/1974 , proprietarii în cauză nu au pierdut niciodată prerogativele dreptului de proprietate, cu toate că

Legea nr. 18/1991

a abrogat expres actele normative ce reglementau în mod valid dreptul de proprietate dobândit în baza normelor legale arătate. Caracterul reparatoriu al

Legii nr. 18/1991

trebuie să aibă la bază principiul echității, deoarece este injust să se repare o nedreptate cu o altă nedreptate. Față de cele arătate, autorul excepției consideră că

art. 123 din Legea nr. 18/1991

este neconstituțional prin raportare la art. 44 din Constituția României, care garantează proprietatea privată, în măsura în care nu face distincție între situațiile juridice născute anterior și cele născute posterior legii abrogatoare.

Judecătoria Târgu Jiu apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că aspectele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate constituie o problemă de aplicare a legii, instanța de judecată fiind singura în măsură să aprecieze, în baza dovezilor existente la dosar și a probelor administrate, cine este titularul dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul litigiului supus judecății.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul conținut: "(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

-

art. 1-36 și 51-79 din Legea nr. 59/1974

cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;

-

Decretul-lege nr. 42/1990

privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu excepția art. 8-11.

-

Legea nr. 9/1990

privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, cu excepția art. 2;

-

H.C.M. nr. 656/1975

pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind evidența, folosirea, protecția și ameliorarea terenurilor agricole, publicată în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;

-

Decretul nr. 115/1959

pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959;

- orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că argumentele invocate în susținerea criticii vizează, în principal, succesiunea în timp a legilor care au reglementat regimul juridic al terenurilor în România. Or, cu privire la acest aspect, Curtea constată că textul de lege criticat nu conține nicio dispoziție cu caracter retroactiv, urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a legii. În ceea ce privește determinarea situațiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum și a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

În legătură cu principiul neretroactivității legilor, Curtea constată că, potrivit acestui principiu, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, ea rămânând în vigoare până la apariția unei alte legi, care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că, prin dispozițiile sale, legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare, existente ca o consecință a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituțional al neretroactivității legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi.

Raportând cele arătate cu titlu principial, la norma dedusă controlului, Curtea constată că prevederile

art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

nu contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 123 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Constantin Chera, Silvia Diaconescu, Gheorghe Căluțoiu, Gheorghe Nanu, Nicolae Bătăiosu și Elena Bătăiosu în Dosarul nr. 3897.3/318/2007 al Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.