Decizia nr. 910/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Decizii de neconstituționalitate 1
- Decizia nr. 360/2017 30 mai 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) , (2) și …
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 198/2004 25 mai 2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționa…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Daniel Piturlea în Dosarul nr. 38.228/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 38.228/3/2008, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local. Excepția a fost ridicată într-o acțiune civilă privind anularea unor hotărâri de stabilire a despăgubirilor ca urmare a exproprierii.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin dispozițiile
a fost încălcată procedura-cadru de expropriere care păstra minimele garanții procedurale de protecție a drepturilor persoanei expropriate, astfel încât se impune modificarea acestora în acord cu dispozițiile constituționale.
Tribunalul București - Secția a V-a civilă consideră că prin aplicarea
nu sunt încălcate dispozițiile
art. 20 ,
44
și
53 din Constituție , întrucât s-a făcut dovada existenței unei cauze de utilitate publică ce a determinat exproprierea și au fost stabilite, în mod prealabil, despăgubiri pentru imobilul expropriat, persoana expropriată având posibilitatea să conteste cuantumul acestora, iar contestația să fie supusă controlului judiciar.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prin
s-a stabilit cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, acestea fiind considerate de importanță strategică și de securitate națională. Totodată, apreciază că sunt întrunite condițiile definitorii ale exproprierii, în conformitate cu dispozițiile constituționale invocate, astfel încât criticile de neconstituționalitate ale autorului nu pot fi reținute.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile
sunt constituționale, de vreme ce cauza de utilitate publică este definită prin lege, iar despăgubirile sunt stabilite în baza unui raport de evaluare și, eventual, suplimentate la cererea proprietarului. Această dublă condiționare a exproprierii asigură caracterul său previzibil și echitabil, conferindu-i trăsături indispensabile securității juridice ce trebuie respectată într-o societate guvernată de principiile justiției și dreptății. Totodată, consideră că dispozițiile constituționale ale
art. 20
nu sunt incidente în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie prevederile
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, astfel cum au fost modificate și completate prin
pentru modificarea și completarea
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008, și prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 228/2008
pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2009.
Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale
art. 20
referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale
art. 44 alin. (1)-(6)
referitoare la dreptul de proprietate privată, ale
art. 53
relative la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale
art. 136 alin. (5)
privind inviolabilitatea proprietății private, în condițiile legii organice. Totodată, consideră că prevederile actului normativ criticat contravin atât dispozițiilor
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, cât și
art. 1 din Primul Protocol
adițional la
Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind protecția proprietății.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că
Legea nr. 198/2004 , astfel cum a fost modificată, stabilește cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local prevăzute la
art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997
privind regimul drumurilor.
Astfel, drumurile de interes național sunt considerate, potrivit legii, de importanță strategică și de securitate națională, iar lucrările de construcție de drumuri de interes național, județean și local sunt declarate ca fiind de utilitate publică. Totodată, Guvernul sau autoritatea publică locală competentă aprobă prin hotărâre indicatorii tehnico-economici, amplasamentul lucrării, sursa de finanțare, suma globală a despăgubirilor estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare și termenul în care aceasta se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului.
Atât amplasamentul lucrării, cât și hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirilor se aduc la cunoștință publică, precum și a solicitantului, prin afișarea la sediul consiliului local și pe pagina proprie de internet a expropriatorului și, respectiv, prin comunicare.
Totodată, suma globală estimată a despăgubirilor poate fi suplimentată, prin hotărâre a Guvernului sau a autorității administrației publice locale competente, după caz, în condițiile prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 198/2004 .
De asemenea, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile prevăzute de lege se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea.
În aceste condiții, Curtea constată că
Legea nr. 198/2004 , în ansamblul său, conține dispoziții care asigură cadrul legal privind procedura de expropriere și stabilire a despăgubirilor, apărarea dreptului de proprietate și a dreptului de a contesta, pe cale judiciară, cuantumul despăgubirilor, în acord cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern și să respecte un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat (Cauza James și alții împotriva Marii Britanii, 1986).
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Daniel Piturlea în Dosarul nr. 38.228/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.