Decizia nr. 1057/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 193/2007

privind modificarea și completarea

Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Ecaterina Nicoleta Marinescu în Dosarul nr. 23924.3/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că la dosar au fost depuse concluzii scrise de către autor prin care solicită admiterea excepției.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 23924.3/215/2007, Tribunalul Dolj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 193/2007

privind modificarea și completarea

Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 . Excepția a fost ridicată de Ecaterina Nicoleta Marinescu într-o cauză civilă de fond funciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate creează inegalități între persoanele participante la reconstituirea dreptului de proprietate privată. Astfel, în cazul a 2 proprietari, cu situații identice la momentul deposedării, textul de lege îl favorizează pe cel pe al cărui teren se află în prezent pășuni sau fânețe.

Tribunalul Dolj - Secția civilă apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, acestea având ca obiect tocmai reconstituirea dreptului de proprietate, ca urmare a pierderii sale prin aplicarea unor măsuri de naționalizare sau expropriere forțată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, consideră că acestea nu încalcă sub niciun aspect principiul egalității în drepturi a cetățenilor, de vreme ce se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, arată că prevederile de lege criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și au ca obiect tocmai reconstituirea dreptului de proprietate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile

art. I pct. 1 din Legea nr. 193/2007

privind modificarea și completarea

Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 25 iunie 2007, având următorul conținut: " Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1) Pentru terenurile proprietarilor deposedați, persoane fizice, pe care se află pășuni și fânețe, reconstituirea se face pentru diferența dintre suprafața de 50 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și ale art. 44 alin. (2), (3) și (4) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile

art. 16 din Legea fundamentală. Astfel, în Decizia nr. 986 din 30 septembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, Curtea a reținut că

art. I pct. 1 din Legea nr. 193/2007

reglementează dreptul proprietarilor deposedați, persoane fizice, pe ale căror terenuri se află pășuni și fânețe, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența dintre suprafața de 50 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat. Aceștia din urmă pot formula, potrivit

art. II din Legea nr. 193/2007 , cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Curtea a constatat că această soluție a legiuitorului nu contravine principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, dat fiind că reglementarea criticată se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de norma legală, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Marckx împotriva Belgiei, 1979), că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Astfel, în speță, în absența reținerii oricărui criteriu cu valențe discriminatorii, reglementarea criticată nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la nediscriminare. Totodată, Curtea a reținut că este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea și amploarea măsurilor pe care le stabilește prin legile speciale reparatorii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Cât privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată se reține că, în jurisprudență, atât Curtea Constituțională, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Fernandez-Molina Gonzales ș.a. contra Spaniei din 18 octombrie 2002), au statuat că dispozițiile privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai titularilor dreptului de proprietate; or, în prezenta cauză, autorul excepției nu și-a stabilit calitatea de proprietar, ci tinde să o stabilească prin reconstituirea acestuia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 193/2007

privind modificarea și completarea

Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Ecaterina Nicoleta Marinescu în Dosarul nr. 23924.3/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009.