Decizia nr. 1042/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marinela Mincă - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Gigel Potrivitu, apărător ales al inculpatului decedat Manole Șerban, în Dosarul nr. 7/44/2008 al Curții de Apel Galați - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât este ridicată de o persoană care nu se încadrează în prevederile
art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 16 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7/44/2008, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală . Excepția a fost ridicată de Gigel Potrivitu, apărător ales al inculpatului decedat Manole Șerban, cu ocazia soluționării unei cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă accesul liber la justiție, întrucât nu permite succesorilor în drepturi să solicite continuarea procesului penal în caz de deces al învinuitului sau inculpatului.
Curtea de Apel Galați - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât, în caz de deces al inculpatului, în căile ordinare de atac, moștenitorii acestuia nu pot cere continuarea procesului penal în scopul dovedirii nevinovăției autorului lor cu privire la săvârșirea faptei imputate. În schimb, în cazul în care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, iar moștenitorii au acceptat moștenirea, ei sunt introduși forțat în cauză pentru opozabilitatea hotărârii și pentru a despăgubi pe partea civilă. De asemenea, consideră că nu este lipsit de importanță faptul că soțul și rudele apropiate ale condamnatului au posibilitatea de a solicita revizuirea hotărârii judecătorești definitive de condamnare, chiar și după moartea acestuia.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile
art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală
sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile
art. 21 din Legea fundamentală
invocate. În plus, critica de neconstituționalitate este formulată din perspectiva unei omisiuni de reglementare. Or, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 281/2003
privind modificarea și completarea
Codului de procedură penală
și a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, având următorul cuprins: "În caz de amnistie, prescripție sau retragere a plângerii prealabile, precum și în cazul existenței unei cauze de nepedepsire, învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată de avocat în numele unui inculpat decedat. Însă, potrivit
art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată de o persoană dacă aceasta are calitatea de parte în proces, caz în care poate formula cererea personal sau prin mandatari, avocați sau consilieri juridici. Totuși, din jurisprudența Curții Constituționale reiese că aceasta poate fi sesizată și cu o excepție de neconstituționalitate ridicată de o persoană care nu era parte în proces, cu condiția ca aceasta să justifice un interes în dobândirea calității de parte (a se vedea
Decizia nr. 369 din 20 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 15 alin. (1) ,
art. 35 alin. (2) lit. i)
și
art. 63 alin. (3) și (4) din Legea nr. 273/2004
privind regimul juridic al adopției). Or, apărătorul ales al inculpatului decedat nu justifică un interes în dobândirea calității de parte în cauza de față.
Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, fiind ridicată de o persoană care nu se încadrează în prevederile
art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Gigel Potrivitu, apărător ales al inculpatului decedat Manole Șerban, în Dosarul nr. 7/44/2008 al Curții de Apel Galați - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.