Decizia nr. 949/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 182/2002

privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Rahed Mohamed Ali Wahaili în Dosarul nr. 718/302/RF/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul Dalati Bassam, interpret autorizat de limba arabă.

Magistratul-asistent învederează Curții că partea Oficiul Român pentru Imigrări a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca nefondată.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia critică o omisiune legislativă. Precizează că autorul excepției își axează critica pe faptul că cetățenii străini nu pot solicita declasificarea anumitor informații, însă, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu are competența de a complini carențele legislative.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 718/302/RF/2007, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 182/2002

privind protecția informațiilor clasificate. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Rahed Mohamed Ali Wahaili într-o cauză aflată în stadiul procesual al recursului, având ca obiect soluționarea plângerii împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de anulare a dreptului acestuia de ședere în România, de anulare a formei de protecție anterior acordate și de refuzare a menținerii formei de protecție ori a acordării unei noi forme de protecție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că legea criticată este contrară, în ansamblul său, prevederilor

art. 8 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la respectarea vieții private și de familie. Aceasta, deoarece, potrivit art. 20 din lege, se pot clasifica informații de ordin personal, fără ca persoana vizată să aibă la îndemână o cale de atac. Se arată că excluderea cetățenilor străini din sfera persoanelor care pot cere, în temeiul art. 20 din lege, declasificarea unor informații care îi privesc este contrară principiului nondiscriminării în exercitarea unei căi de atac efective în legătură cu un drept recunoscut de Convenție, în speță,

art. 8 . Se precizează că utilizarea, în cadrul unei proceduri judiciare, a informațiilor astfel clasificate, determină încălcarea

art. 21 din Constituție

și a

art. 6 din Convenție .

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, necontravenind niciuneia dintre normele constituționale și internaționale invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Legii nr. 182/2002

privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002. Prevederile art. 20 din lege, la care face referire autorul excepției, au următoarea redactare: "Art. 20. - Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectivă, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, sunt încălcate prevederile din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cuprinse la art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", la art. 8 - "Dreptul la respectarea vieții private și de familie", art. 13 - "Dreptul la un recurs efectiv" și la art. 14 - "Interzicerea discriminării", precum și cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție, referitoare la interzicerea generală a discriminării, și cele ale art. 21 din Constituție privind dreptul de acces liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în ceea ce privește

Legea nr. 182/2002

în ansamblul său, autorul excepției nu formulează critici concrete, din care să se poată deduce eventuala contrarietate a întregii reglementări cu textele din Constituție și din celelalte documente internaționale invocate, ci se limitează la a afirma caracterul neconstituțional al acesteia, fără să ofere însă argumente în sprijinul acestei aserțiuni. Curtea reține că regimul informațiilor clasificate, reglementat prin legea criticată, se justifică prin importanța deosebită a acestora pentru siguranța națională, iar Constituția României, prin

art. 53

și însuși

art. 8 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocat de autorul excepției, permit autorităților statului adoptarea măsurilor legale care, într-o societate democratică, sunt apreciate ca necesare pentru securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii sau prevenirea faptelor penale ori protejarea drepturilor și libertăților altora.

Totodată, Curtea observă că autorul excepției susține că prevederile

Legii nr. 182/2002

sunt discriminatorii și nesocotesc dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv, întrucât nu permit și cetățenilor străini să solicite, în temeiul art. 20 din lege, declasificarea unor informații care îi privesc. Curtea constată că, astfel formulată, critica de neconstituționalitate tinde la completarea legii, atribuție care excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea sa, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, prin raportare la dispozițiile sau principiile Constituției, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 182/2002

privind protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Rahed Mohamed Ali Wahaili în Dosarul nr. 718/302/RF/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2009.