Decizia nr. 1181/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 din Codul penal, excepție ridicată de Madadi Rouzbeh Sirehdjini în Dosarul nr. 3.270/196/2007 al Judecătoriei Brăila.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 7 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.270/196/2007, Judecătoria Brăila a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Madadi Rouzbeh Sirehdjini cu ocazia soluționării unei cauze penale având ca obiect săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 182 din Codul penal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 182 din Codul penal, referitoare la infracțiunea de vătămare corporală gravă, încalcă egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil, întrucât instituie un tratament sancționator discriminatoriu între inculpații care intră sub incidența acestui text de lege și cei acuzați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 180 și 181 din Codul penal.

Judecătoria Brăila consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate de autor. Mai mult, apreciază că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în scopul vădit al tergiversării soluționării cauzei.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 182 din Codul penal sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 182 din Codul penal, modificate prin Legea nr. 169/2002

privind modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 18 aprilie 2002, având următorul cuprins: "Fapta prin care s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Dacă fapta a produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul, ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 10 ani.

Când fapta a fost săvârșită în scopul producerii consecințelor prevăzute la alin. 1 și 2, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.

Tentativa faptei prevăzute în alin. 3 se pedepsește."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile autorului excepției referitoare la caracterul discriminatoriu al prevederilor legale criticate sunt neîntemeiate. Fapta de vătămare corporală gravă, incriminată de art. 182 din Codul penal, se deosebește, din punct de vedere al gravității consecințelor pe care le produce, de faptele reglementate în cuprinsul art. 180 ("Lovirea sau alte violențe") și art. 181 ("Vătămarea corporală") din același cod, ceea ce justifică instituirea unui regim sancționator mai sever. În consecință, Curtea constată, în acord cu jurisprudența sa în ceea ce privește principiul egalității, consacrat prin art. 16 din Constituție, că legiuitorul este în drept să stabilească un tratament juridic diferit pentru situații de fapt diferite, principiul egalității neînsemnând uniformitate de regim juridic.

Dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală nu sunt aplicabile în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 din Codul penal, excepție ridicată de Madadi Rouzbeh Sirehdjini în Dosarul nr. 3.270/196/2007 al Judecătoriei Brăila.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 septembrie 2009.