Decizia nr. 1215/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Michael Mullner în Dosarul nr. 13.565/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr.13.565/301/2008, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Michael Mullner cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții a procurorului de începere a urmăririi penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât art. 277 din Codul de procedură penală nu prevede nicio sancțiune pentru nerespectarea obligației procurorului de a soluționa plângerea în termen de 20 de zile, iar art. 278^1 din același cod limitează actele procurorului care pot fi atacate în fața judecătorului la rezoluțiile și ordonanțele de netrimitere în judecată.

Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu aduc atingere prevederilor Legii fundamentale invocate de autorul excepției. Face trimitere în acest sens la

deciziile Curții Constituționale nr. 322/2006 , nr. 667/2007 și nr. 904/2007.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 277 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală. Din considerentele încheierii de sesizare și din notele scrise ale autorului excepției reiese însă că acesta critică numai prevederile art. 277 și ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, acestea din urmă fiind modificate prin

Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Prin urmare, Curtea urmează a se pronunța doar asupra acestor texte de lege, care au următorul cuprins:

- Art. 277: "Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată.";

- Art. 278^1 alin. 1: "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție, precum și a prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției solicită, în realitate, completarea textelor de lege criticate, în sensul că art. 277 din Codul de procedură penală să prevadă sancțiunea pentru nerespectarea obligației procurorului de a soluționa plângerea în termen de 20 de zile, iar art. 278^ 1 alin. 1 din același cod să reglementeze posibilitatea atacării în fața judecătorului nu numai a rezoluțiilor și ordonanțelor de netrimitere în judecată, ci și a altor acte ale procurorului, inclusiv a rezoluțiilor de începere a urmăririi penale. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 și ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Michael Mullner în Dosarul nr. 13.565/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2009.