Decizia nr. 1280/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mircea Busuioceanu în Dosarul nr. 19.562/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 30 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 19.562/300/2006, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Mircea Busuioceanu într-o cerere de reexaminare a amenzii judiciare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, faptul că încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare și se dispune aplicarea amenzii se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și fără administrarea vreunei probe, astfel că judecătorul se pronunță asupra bunei sau relei-credințe a persoanei care a formulat cererea de recuzare, în absența acesteia și fără a-i da posibilitatea să se apere și "să-și dovedească buna-credință".
Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că amenda judiciară se aplică în lipsa părții, fără citarea acesteia, însă dreptul la apărare nu este încălcat de vreme ce partea are la dispoziție calea de atac a cererii de reexaminare, potrivit art. 108^5 din Codul de procedură civilă, putând învedera și proba argumentele în sensul scutirii sau reducerii amenzii judiciare aplicate. Faptul că cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu nu afectează dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al părții, atâta timp cât textul de lege criticat pentru neconstituționalitate nu reglementează împrejurarea că cererea se soluționează fără citare. Consecința acestui fapt este aceea a aplicării regulii generale în materia dreptului procesual civil, respectiv citarea, de vreme ce printr-o dispoziție expresă nu se prevede contrariul. În concluzie, atâta timp cât partea are la dispoziție o cale de atac împotriva sancțiunii aplicate, prilej cu care își poate exprima poziția față de măsura dispusă, iar la soluționarea acestei căi de atac se impune citarea sa, putând astfel să se prezinte personal pentru susținerea punctului său de vedere, rezultă că dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil sunt garantate. Mai mult, judecătorul care aplică sancțiunea amenzii judiciare pentru exercitarea cu rea-credință a dreptului procesual de a formula cereri de recuzare este ținut să arate motivele care au format convingerea în sensul existenței relei-credințe, folosind în acest scop, ca probe, înscrisurile de la dosar coroborate cu prezumțiile simple.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că acestea nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul echitabil. Totodată, consideră că normele criticate nu aduc atingere principiului constituțional potrivit căruia dreptul la apărare este garantat. Face referire la
deciziile Curții Constituționale nr. 109/2008 , nr. 741/2008, nr. 231/2009 și nr. 462/2009.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut:
- Art. 108^1 alin. 1 lit. b):
"Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:(...)
b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;(...)";
- Art. 108^4: "Amenda și despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.";
- Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.
Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."
Autorul excepției consideră că se aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării
deciziilor nr. 231 din 19 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 1 aprilie 2009, și nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), ale art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civilă.
Curtea a reținut că textele de lege criticate prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție, care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți.
De asemenea, textele criticate nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere dreptului de acces la justiție și dreptului la apărare. Dimpotrivă, dispozițiile art. 108^5 din Codul de procedură civilă prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii.
Întrucât în cauza de față nu au fost aduse elemente noi de natură să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mircea Busuioceanu în Dosarul nr. 19.562/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.