Decizia nr. 1266/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 9 și art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Eugene Y. Weissman, Mariana Bălan, Karin Humbert, Liana Alberta de Neuberger, Eric Albert Weissmann și Kirstin Pilarcik/Lamphere în Dosarul nr. 42.194/3/2007 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, avocatul Dumitru P. Mihai din cadrul Baroului București, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Având cuvântul, avocatul autorilor excepției solicită admiterea acesteia, expunând, pe larg, motivele formulate în fața instanței de judecată. În plus invocă, direct, în fața Curții, neconstituționalitatea

art. II alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, așa cum a fost modificat de

Legea nr. 195/2004

pentru aprobarea acestei ordonanțe, pentru aceleași motive de neconstituționalitate pe care le-a invocat cu privire la art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât criticile de neconstituționalitate privesc atât modificarea legii, cât și aplicarea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 42.194/3/2007, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 9 și art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Eugene Y. Weissman, Mariana Bălan, Karin Humbert, Liana Alberta de Neuberger, Eric Albert Weissmann și Kirstin Pilarcik/Lamphere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât condiționează admisibilitatea cererii de revizuire de producerea unor consecințe grave care continuă și la data introducerii cererii, iar pe de altă parte - referitor la art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă - hotărârea asupra cererii de revizuire este supusă căilor de atac existente la data pronunțării hotărârii revizuite.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă pentru cauze cu minori și de familie apreciază că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă contravin Constituției, iar prevederile art. 725 alin. 3 din același cod sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 322 pct. 9 și art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cu următoarea redactare:

- Art. 322 pct. 9: "dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.";

- Art. 725 alin. 3: "Hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate."

Dispozițiile constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiție și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând critica de neconstituționalitate cu privire la art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că autorul excepției solicită, de fapt, modificarea soluției legislative criticate, întrucât textul de lege criticat condiționează admisibilitatea cererii de revizuire de producerea unor consecințe grave care continuă și la data introducerii cererii.

Acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", precum și

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "(3) Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Referitor la motivul de neconstituționalitate invocat cu privire la art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acesta nu privește textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea în timp a acestuia, aspect care excedează competenței instanței de contencios constituțional.

Și, în fine, cu privire la excepția de neconstituționalitate a

art. II alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, ridicată direct în fața Curții Constituționale, se constată că aceasta nu poate fi primită pentru faptul că astfel s-ar încălca prevederile art. 146 lit. d) din Constituție și

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 . Potrivit acestor prevederi legale, excepția se ridică în fața instanței judecătorești, părțile fiind în drept să o dezbată, depunând dovezile și probele pe care le cred necesare și exercitându-și drepturile procesuale ce le aparțin, ca în orice cauză pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 9 și art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Eugene Y. Weissman, Mariana Bălan, Karin Humbert, Liana Alberta de Neuberger, Eric Albert Weissmann și Kirstin Pilarcik/Lamphere în Dosarul nr. 42.194/3/2007 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.