Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1268/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
8 octombrie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 767 din 10 noiembrie 2009
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 5.637 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Floruța Octavian Adrian în Dosarul nr. 5.418/111/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.418/111/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Floruța Octavian Adrian.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate nu satisfac nici exigențele Constituției, nici pe cele europene în materia dreptului la o cale de atac împotriva unei hotărâri de condamnare, din moment ce permit judecarea cauzei după regulile de judecată în fond și condamnarea unui inculpat pentru prima dată în recurs, hotărârea de condamnare fiind definitivă.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată în cauză este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "Instanța, judecând recursul, pronunță una din următoarele soluții: [...] 2. admite recursul, casând hotărârea atacată și: [...] d) dispune rejudecarea de către instanța de recurs în cazurile prevăzute în art. 385^9 alin. 1 pct. 11-20, precum și în cazul prevăzut în art. 385^6 alin. 3.";

Dispozițiile constituționale invocate sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 129 privind Folosirea căilor de atac și, respectiv, ale art. 11 și art. 20, cu raportare la art. 14 paragraful 5 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și art. 2 paragraful 1 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. În acest sens este, de exemplu,

Decizia nr. 798 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 1 iulie 2009, prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, pentru considerentele acolo reținute.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Floruța Octavian Adrian în Dosarul nr. 5.418/111/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Marieta Safta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.