Decizia nr. 1254/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Vasile Marc în Dosarul nr. 5/112/2009 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că partea Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a formulat o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că cererea de amânare nu este temeinic motivată, astfel că se opune acordării unui nou termen de judecată.

Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare și acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru a pune concluzii asupra excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în numeroase rânduri asupra constituționalității dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, motiv pentru care solicită respingerea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5/112/2009, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Marc într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind anularea unui act administrativ emis de autoritățile publice locale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile legale criticate restrâng, în afara cadrului reglementat de art. 53 din Constituție, libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea de exprimare a acestora, deoarece alesul local este constrâns, sub sancțiunea pierderii calității de consilier, să exprime opiniile formațiunii politice pe ale cărei liste a candidat, chiar dacă sunt în dezacord cu opiniile personale. Urmarea acestei divergențe de opinii o poate constitui demisia din respectivul partid politic, care determină, la rândul ei, încetarea de drept a mandatului de ales local, ceea ce duce la concluzia că mandatul de consilier încetează prin schimbarea opiniilor politice ale unei persoane.

Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, de exemplu

deciziile nr. 485/2008

sau nr. 273/2009.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul legal criticat are următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (2) - "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...) h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;".

Textele constituționale invocate sunt cele ale art. 29 - Libertatea conștiinței, art. 30 - Libertatea de exprimare și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost examinate în cadrul controlului de constituționalitate. Prin

Decizia nr. 485 din 6 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

nu conțin norme care să zădărnicească exercitarea libertății conștiinței sau a libertății de exprimare, în condițiile în care aceste libertăți sunt privite de autorul excepției din perspectiva posibilității exprimării opțiunilor și convingerilor politice și a aderării la un partid politic. Cu acel prilej, Curtea a arătat că libertatea conștiinței "se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei și concepții despre lumea înconjurătoare, a opiniilor și a opțiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea conștiinței implică, inevitabil, și libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credințelor religioase sau a creațiilor spirituale de orice fel."

Curtea Constituțională constată că, în lipsa unor elemente noi față de cele analizate prin decizia menționată, și pentru identitate de rațiune, aceeași soluție de respingere a excepției se impune și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Vasile Marc în Dosarul nr. 5/112/2009 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 octombrie 2009.