Decizia nr. 1464/2009

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 264 alin. 3 și 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristian Constantin Duca în Dosarul nr. 4.459/190/2008 al Judecătoriei Bistrița - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.459/190/2008, Judecătoria Bistrița - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 264 alin. 3 și 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristian Constantin Duca în dosarul de mai sus.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (1) și (2), art. 131 alin. (1) și (2), art. 132 alin. (1), precum și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece obligativitatea verificării rechizitoriului, instituită de Codul de procedură penală, nu corespunde exigențelor constituționale referitoare la rolul și statutul procurorilor, care își văd astfel știrbită independența de care se bucură în exercitarea activităților specifice.

De asemenea, autorul, pornind de la redactarea anterioară a art. 264 alin. 4 din Codul de procedură penală, care instituia un termen în interiorul căruia procurorul ierarhic superior trebuie să verifice legalitatea și temeinicia soluției adoptate, arată că practic acest alineat este inutil și are drept consecință îngreunarea procesului penal, cu atât mai mult cu cât instanța de judecată verifică în prima zi de înfățișare regularitatea sesizării.

În sfârșit, autorul nu a arătat în ce constă afectarea celorlalte prevederi constituționale invocate, limitându-se la simpla lor enunțare.

Judecătoria Bistrița - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 264 alin. 3 și 4 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Actul de sesizare a instanței, care au următorul conținut:

"Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când urmărirea este făcută de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când urmărirea penală este efectuată de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când urmărirea penală este efectuată de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestați, verificarea se face de urgență și înainte de expirarea duratei arestării preventive.

Dacă rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic care a efectuat verificarea îl înaintează instanței competente, împreună cu dosarul cauzei și cu un număr necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpaților aflați în stare de deținere."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 679 din 12 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iulie 2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 264 alin. 3 și 4 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 264 alin. 3 și 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristian Constantin Duca în Dosarul nr. 4.459/190/2008 al Judecătoriei Bistrița - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 2009.