Decizia nr. 1310/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 238 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Termoserv Turceni" - S.A. din Turceni în Dosarul nr. 13.417/95/2008 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.106D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 238 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Termoserv Turceni" - S.A. din Turceni în Dosarul nr. 15.986/95/2008 al Tribunalului Gorj.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 875D/2009 și nr. 1.106D/2009 este identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.106D/2009 la Dosarul nr. 875D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 25 februarie 2009 și 19 martie 2009, pronunțate în dosarele nr. 13.417/95/2008 și nr. 15.986/95/2008, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 238 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Termoserv Turceni" - S.A. din Turceni cu prilejul soluționării unor conflicte de muncă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 238 alin. (1) și (2) din Codul muncii sunt contrare art. 1 alin. (4), art. 9, art. 16, art. 40, art. 41 alin. (5), art. 53 și art. 73 din Constituție. Astfel, consideră că textele de lege criticate conferă instanței de judecată atribuții de legiuitor, încălcându-se astfel principiul separației puterilor în stat. În acest sens, arată că prin aceste texte de lege se permite instanței de judecată să intervină și să completeze contractele colective de muncă care au putere de lege între părțile contractante, ceea ce echivalează cu o adăugare la lege. Implicit se produce și o lezare a dispozițiilor art. 73 din Constituție. De asemenea, arată că textele de lege criticate impun partenerilor sociali care încheie contracte colective de muncă la nivel de angajator și care nu sunt parte semnatară sau afiliată vreunui organism sindical sau patronal ce a semnat contractul colectiv la nivel național să se supună clauzelor stabilite în acest din urmă contract în ceea ce privește limitele minimale ale drepturilor stabilite, lucru ce încalcă grav principiul egalității cetățenilor în fața legii. În sfârșit, consideră că este încălcat și dreptul părților de a încheia liber un contract individual de muncă sau un contract colectiv de muncă, instituind în sarcina angajatorului obligații foarte oneroase, generate de încheierea unor alte contracte față de care acesta este un terț. Astfel este înfrânt art. 53 din Constituție, întrucât angajatorul nu poate negocia drepturi inferioare celor prevăzute la nivel de ramură, lucru ce poate genera inclusiv incapacitatea de plată a acestor drepturi sau chiar falimentul angajatorului.

Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că un contract colectiv de muncă are ca scop, în principal, tocmai coordonarea intereselor muncitorilor și angajatorilor și armonizarea acestora, reprezentând un instrument al politicii de personal. Un contract colectiv de muncă este o lucrare contractuală ce trebuie adaptată în permanență condițiilor cadru fluctuante ale pieței muncii, aceste condiții fiind în general datorate aspectelor juridice și de politică socială. Pentru asigurarea uniformizării condițiilor de angajare și de muncă, este necesară încheierea contractelor colective de muncă la nivel de angajator, de ramură, de grupuri de angajatori și la nivel național, astfel că legiuitorul a impus forța obligatorie a acestor contracte pe linie ierarhică. Acolo unde nu există contract colectiv de muncă la nivel de unitate, se aplică dispozițiile din contractul colectiv de muncă de la nivelul superior.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Avocatul Poporului, făcând, de asemenea, trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în

deciziile nr. 380/2004

și nr. 511/2006, consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 238 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții potrivit cărora: "(1) Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

(2) Contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă."

Autorul excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației puterilor în stat, art. 9 referitor la sindicate, patronate și asociațiile profesionale, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 40 care consacră dreptul la asociere, art. 41 alin. (5) care garantează dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 73 prin care se arată că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au constituit în mai multe rânduri obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție și motivări asemănătoare celei din prezenta cauză.

În acest sens, poate fi amintită

Decizia nr. 380 din 30 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, prin care Curtea a reținut că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 9, art. 40, art. 41 și art. 53 din Constituție, pentru considerentele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 1 alin. (4) și art. 73 din Constituție, Curtea constată că textele de lege criticate nu prevăd libertatea instanțelor judecătorești de a institui noi clauze în contractele de muncă, ele putând constitui doar temei pentru sancționarea unor astfel de contracte prin care s-au stabilit drepturi inferioare celor stipulate în contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 238 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Termoserv Turceni" - S.A. din Turceni în dosarele nr. 13.417/95/2008 și nr. 15.986/95/2008 ale Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.