Decizia nr. 1398/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. 2 din Codul penal, excepție ridicată de Salounkhan Mahomed în Dosarul nr. 10.412/233/2006 al Curții de Apel Galați - Secția de minori și familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.412/233/2006, Curtea de Apel Galați - Secția de minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. 2 din Codul penal.

Excepția a fost ridicată de inculpatul Salounkhan Mahomed cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva Sentinței penale nr. 2.270 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Galați într-o cauză penală având ca obiect săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 192 alin. 2, art. 208 și 209 lit. g) din Codul penal. Acesta nu a motivat în scris excepția de neconstituționalitate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese însă din încheierea de sesizare, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 18^1 alin. 2 din Codul penal încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 73 alin. (1) și art. 124 alin. (1). În acest sens, arată că legiuitorul ar fi trebuit să arate în mod expres care sunt condițiile în care trebuie aplicate aceste dispoziții de lege, în sensul stabilirii prejudiciului și a atingerii valorii sociale ocrotite, iar nu să lase la aprecierea judecătorului anumite elemente legate strict de aplicarea lor.

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18^1 alin. 2 din Codul penal, care au următoarea redactare: "La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului."

Acest text de lege este raportat la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 73 alin. (1) referitoare la categorii de legi și ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 18^1 din Codul penal se referă la fapte antisociale care, prin conținutul lor concret și prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Autorul excepției consideră că neconstituționalitatea textului de lege criticat este determinată de posibilitatea arbitrară a judecătorului de a interpreta și aplica dispozițiile art. 18^1 alin. 2 din Codul penal, dispoziții care, în opinia autorului, ar fi trebuit să arate în mod expres care sunt condițiile în care trebuie aplicate.

Or, asemenea critici nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității dispozițiilor cu privire la care a fost sesizată, fără a le putea modifica sau completa.

În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. 2 din Codul penal, excepție ridicată de Salounkhan Mahomed în Dosarul nr. 10.412/233/2006 al Curții de Apel Galați - Secția de minori și familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 noiembrie 2009.