Sentință · Curtea de Apel București-Secția a Viii-A Contencios Administrativ,fiscal

Sentința nr. 2838/2008

referitoare la stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

prezumat în vigoare

Data actului
27 octombrie 2008
Emitent
Curtea de Apel București-Secția a Viii-A Contencios Administrativ,fiscal
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 872 din 15 decembrie 2009
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 24.519 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Decizia nr. 150/2024 10 mai 2024 pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 2/2024 privind constituirea Comitetului i…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Curtea compusă din:

Președinte Canacheu Claudia Marcela

Grefier Radu Mariana

Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamanții Gerota Ion Adrian și Gerota Mihai în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - prin Secretariatul General al Guvernului și cu intervenienții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Cancelaria Primului-Ministru.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 13 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 20 octombrie 2008 și la 27 octombrie 2008.

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12 martie 2008, reclamanții Gerota Ion Adrian și Gerota Mihai au chemat în judecată pârâtul Guvernul României, solicitând anularea parțială a

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 , respectiv a anexei nr. 1, a

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

- anexa nr. 1 și obligarea pârâtului să emită o nouă hotărâre pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul

art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 .

În motivarea acțiunii au arătat că prin Dispoziția nr. 219/2007 a Ministerului Internelor și Reformei Administrative (MIRA) s-a dispus, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, restituirea în natură a terenului aferent construcțiilor vechi în suprafață de 2.466 mp și a construcției "Pavilionul de chirurgie" din București, bd. Ferdinand I nr. 50, sectorul 2, precum și menținerea afectațiunii publice a imobilului pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii dispoziției, pe perioada menținerii afectațiunii reclamanții urmând să beneficieze de plată unei chirii.

Conform anexei nr. 1 la

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 , care a modificat

Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 , cuantumul chiriei lunare pentru acest imobil este de 20.258 lei.

Reclamanții au apreciat că prevederile anexei nr. 1 la

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 , care au diminuat chiriile stabilite prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 , aduc o gravă atingere dreptului lor de proprietate și dezmembrămintelor acestuia, drept garantat de art. 44 din Constituția României.

Prin dispozițiile

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

legiuitorul a înțeles să limiteze temporar exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilelor retrocedate în natură, impunând proprietarilor obligativitatea încheierii unor contracte de închiriere cu deținătorii imobilelor.

Prevederile art. 16 alin. (2) din aceeași lege aduc o a doua limitare, impunând proprietarului, prin intermediul unei hotărâri de Guvern, una dintre clauzele esențiale ale contractului de locațiune, cea privind cuantumul chiriei.

Prin cele două hotărâri de Guvern se impune un cuantum al chiriilor derizoriu, total disproporționat față de valoarea de piață a chiriilor, aducându-se o încălcare gravă drepturilor reclamanților.

S-a mai precizat că nota de fundamentare se referă la necesitatea protejării intereselor economice ale instituțiilor publice deținătoare și a bugetelor locale ale acestora, fără să se pună în discuție protejarea drepturilor și intereselor proprietarilor care sunt vătămați.

La termenul de judecată din 15 septembrie 2008, reclamanții și-au modificat și completat acțiunea, în sensul că au solicitat anularea parțială a

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 , respectiv anexa nr. 1, alin. 2, obligarea pârâtului la repararea prejudiciului material cauzat prin emiterea

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 , reprezentat de diferența de chirie lunară la care ar fi avut dreptul în baza

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006

și cea la care sunt îndreptățiți în baza

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 , în cuantum de 21.756 lei/lunar, de la emiterea

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, suspendarea executării

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei și obligarea pârâtului la emiterea unei noi hotărâri pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor ce fac obiectul

art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 .

În motivarea acestei cereri au arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 15 din Legea nr. 554/2004 , pentru suspendarea executării actului administrativ, și că este necesară repararea prejudiciului cauzat, chiria calculată conform

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006

fiind de 42.014 lei/lună, iar cea calculată conform

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

fiind de 20.258 lei/lună.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, la elaborarea

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006

fiind respectate dispozițiile

Legii nr. 24/2000 , proiectul fiind avizat de Consiliul Legislativ, iar reclamanții nu indică vreun act normativ de nivel superior care să fi fost încălcat prin dispozițiile hotărârii.

Cu privire la

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 , a menționat că adoptarea acesteia s-a impus întrucât odată cu punerea în practică a

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006

s-a constatat că nu a fost dimensionat în mod real cuantumul chiriilor în raport cu situația reală a imobilelor ce fac obiectul acestui act normativ.

Întrucât autoritățile locale au semnalat, în numeroase cazuri, că sumele datorate cu titlu de chirie sunt foarte mari, disproporționate chiar și cu prețul pieței, Guvernul a considerat necesară modificarea actului normativ.

Pârâtul a mai precizat că MIRA suportă cheltuielile de întreținere aferente imobilului, iar reclamanții sunt scutiți de impozitul pe aceste clădiri și terenuri, nefiind justificată stabilirea chiriei proporțional cu suprafața imobilului, întrucât imobilele se închiriază în ansamblul lor, nu în funcție de suprafața pe care o au.

În cauză a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), motivată de calitatea sa de inițiator al

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 , solicitând respingerea acțiunii având în vedere că prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006

nu a fost dimensionat în mod real cuantumul chiriilor și impactul financiar al acestora asupra bugetelor locale.

Cancelaria Primului-Ministru a formulat, de asemenea, cerere de intervenție în interesul pârâtului față de împrejurarea că hotărârile adoptate de Guvern se prezintă primului-ministru în vederea semnării și miniștrilor care au obligația punerii lor în executare, în vederea contrasemnării, cele două hotărâri fiind contrasemnate de conducătorul Cancelariei Primului-Ministru.

A solicitat respingerea acțiunii invocând aceleași motive de fapt și de drept ca și pârâtul și intervenienta ANRP.

Cele două cereri de intervenție accesorie au fost admise în principiu la termenul din 13 octombrie 2008.

Intervenienta ANRP a formulat întâmpinare la cererea de modificare și completare a acțiunii prin care a invocat excepția tardivității solicitării de anulare a

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

în raport de dispozițiile

art. 11 din Legea nr. 554/2004 , precizând că

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007

a intrat în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 19 aprilie 2007, iar acțiunea a fost introdusă la 12 martie 2008.

Totodată, a invocat excepția tardivității cererii de modificare și completare a acțiunii față de dispozițiile art. 132 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Pe fond a solicitat respingerea cererii, reluând considerentele din cererea de intervenție și susținând cu privire la cererea de suspendare a executării

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 15 din Legea nr. 554/2004 .

Reclamanții au depus la dosar

Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 ,

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007

și anexele la acestea, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, Dispoziția nr. 219/2007 emisă de MIRA, Procesul-verbal nr. 1.614.297 din 26 iulie 2007 de predare-primire a Pavilionului chirurgie și a terenului liber de construcții din bd. Ferdinand I nr. 50, sectorul 2, și notă privind calculul chiriei.

Pârâtul a depus la dosar notele de fundamentare a celor două hotărâri de Guvern contestate prin acțiunea în formă inițială.

Curtea apreciază că excepția tardivității solicitării de anulare a

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

invocată de intervenienta ANRP este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, având în vedere dispozițiile

art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 , conform cărora cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual (...) se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

La dosar a fost depusă dovada îndeplinirii procedurii prealabile, plângerea fiind înregistrată la pârât sub nr. 17/11.512 din 15 noiembrie 2007, la aceasta reclamanții primind răspuns, prin Adresa nr. 15A/4.801/CA din 17 decembrie 2007 (fila 16 dosar), în sensul că reclamația administrativă este neîntemeiată.

Termenul de 6 luni pentru introducerea prezentei acțiuni, întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 554/2004 , curge de la data de 17 decembrie 2007, când a fost comunicat răspunsul la plângerea prealabilă, și nu de la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern contestate, astfel cum se susține în mod neîntemeiat în întâmpinare.

Cum cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 12 martie 2008, se constată respectarea termenului de 6 luni prevăzut de dispozițiile legale sus-menționate.

Neîntemeiată este și excepția tardivității cererii de modificare și completare a acțiunii, față de dispozițiile art. 134 din Codul de procedură civilă, conform cărora este socotită ca prima zi de înfățișare aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii.

Curtea reține că primul termen de judecată a fost în data de 25 iunie 2008, când s-a comunicat reprezentantului reclamanților întâmpinarea pârâtului și cele două cereri de intervenție accesorie, dispunându-se amânarea cauzei pentru a-i da posibilitatea să ia cunoștință de conținutul acestora.

La următorul termen de judecată din 15 septembrie 2008 a fost depusă cererea de modificare și completare a acțiunii, acesta fiind prima zi de înfățișare, întrucât a putea pune concluzii, în sensul art. 134 din Codul de procedură civilă, înseamnă că partea este în măsură să-și exprime punctul de vedere în legătură cu orice aspect din proces, la acest termen reclamanții având posibilitatea să-și exprime poziția cu privire la apărările din întâmpinare și la admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenție accesorie.

În consecință, și această excepție va fi respinsă.

Pe fondul cauzei, Curtea reține că prin Dispoziția nr. 219 din 1 iunie 2007 emisă de MIRA în temeiul Deciziei civile nr. 150A din 12 mai 2006 a Curții de Apel București - Secția a VII-a, irevocabilă, s-a dispus restituirea în natură către reclamanți a terenului aferent construcțiilor vechi în suprafață de 2.466 mp și a construcției "Pavilionul de chirurgie" cu o suprafață de 3.215 mp din București, bd. Ferdinand I nr. 50, sectorul 2.

Conform

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , s-a dispus menținerea afectațiunii publice a imobilului pe o perioadă de până la 5 ani, chiria lunară cuvenită reclamanților pentru acest imobil fiind de 42.014 lei conform

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006

- anexa nr. 1.

La data de 19 aprilie 2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007

care a modificat și completat

Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006

în sensul diminuării cuantumului chiriilor stabilite de aceasta, reclamanților comunicându-li-se prin Adresa nr. 1.614.754 din 15 august 2007 emisă de MIRA că suma cuvenită lunar cu titlu de chirie pentru imobilul restituit în natură este de 20.258 lei.

Curtea constată că anexa nr. 1, alin. 2, la

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007

introduce un nou criteriu pentru calcularea chiriei, respectiv suprafața construită desfășurată sau suprafața de teren aferent, inclusiv terenul de sub construcție, criteriu în raport de care cuantumul chiriei este invers proporțional cu suprafața imobilului închiriat.

Sub acest aspect pârâtul și intervenienții au susținut că nu se justifică stabilirea chiriei proporțional cu suprafața imobilelor, întrucât acestea se închiriază în ansamblul lor și nu în funcție de suprafața pe care o au, susținere care nu poate fi reținută, având în vedere că nivelul chiriei, în mod firesc, chiar și pe piața liberă, se stabilește în funcție de suprafața închiriată, fiind direct proporțional cu aceasta, și nu invers proporțional așa cum prevede hotărârea contestată.

Introducerea acestui criteriu pentru calcularea chiriei nu are temei legal, fiind în contradicție cu modul obișnuit de calcul al chiriei.

În nota de fundamentare a hotărârilor depusă la dosar se menționează că odată cu punerea în practică a

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006

s-a constatat faptul că nu a fost dimensionat în mod real cuantumul chiriilor în raport de situația reală a imobilelor care fac obiectul acestui act normativ. Actul normativ inițial nu a avut în vedere impactul financiar al chiriilor asupra bugetelor locale, cu precădere în cazul imobilelor cu suprafețe construite desfășurate și de teren aferent foarte mari, neexistând o corelare a cuantumului chiriei în raport cu suprafețele imobilelor. S-a mai menționat că autoritățile locale au semnalat în numeroase cazuri faptul că sumele datorate cu titlu de chirie sunt foarte mari, disproporționate chiar și cu prețul pieței, în unele cazuri.

Deși instanța a pus în vedere pârâtului să depună la dosar toată documentația care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, a fost depusă doar nota de fundamentare, nu și celelalte înscrisuri la care aceasta face referire, astfel încât susținerile pârâtului și ale intervenienților nu au suport probator.

Curtea apreciază că prin adoptarea

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 , care a diminuat, în cazul reclamanților, la jumătate chiria obținută pentru imobil, s-a adus o vătămare dreptului de proprietate asupra imobilului, drept garant al art. 44 din Constituția României, fiind neîntemeiată susținerea pârâtului că reclamanții nu indică un act normativ care să fi fost încălcat prin adoptarea hotărârii, reclamanții invocând prin acțiune încălcarea dispozițiilor constituționale.

Astfel, prin modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 , reclamanții au fost lipsiți de o parte importantă a despăgubirilor acordate inițial pentru lipsa de folosință asupra imobilului, fără ca măsura diminuării să fie justificată.

Cu privire la posibilitatea reducerii prin efectul legii a chiriei percepute de un proprietar, pârâtul și intervenienții au invocat practica CEDO, respectiv cauza Hutten - Czapska împotriva Poloniei, în care a fost acceptată această posibilitate când este justificată de considerente de interes public ce au un impact economic și social semnificativ.

Invocarea acestei cauze nu constituie un argument pentru respingerea acțiunii, întrucât în speța respectivă CEDO a admis că legile poloneze de control asupra chiriilor au la bază lipsa de locuințe, nivelul scăzut al ofertei de locuințe și costul ridicat al apartamentelor, scopul adoptării lor fiind acela de a asigura protecția socială a locatarilor și trecerea progresivă de la sistemul controlat de stat la sistemul contractual.

Or, în prezenta cauză, scopul adoptării hotărârii contestate a fost acela de a asigura suportabilitatea cheltuielilor cu chiria din bugetele proprii, în condițiile menținerii activității de utilitate publică în condiții optime.

Curtea apreciază că prin adoptarea

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

pârâtul nu a respectat obligația indemnizării echitabile a proprietarului pentru lipsa de folosință asupra bunului său, obligație reținută de CEDO în cauza Sporrong și Lonnroth contra Suediei, în care s-a stabilit necesitatea existenței unui just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului.

Un asemenea just echilibru Curtea apreciază că nu a fost stabilit între interesul public urmărit prin diminuarea cuantumului chiriei determinată de încadrarea mobilului în categoria imobilelor cu suprafață mare și asigurarea reparării prejudiciului suferit de proprietari prin lipsirea de folosință a imobilului.

Se mai face referire în cauza sus-menționată la faptul că legislația suedeză a exclus posibilitatea de a reanaliza, la intervale rezonabile, interesele orașului și ale proprietarilor.

Din actele depuse la doar rezultă că la adoptarea

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

s-au avut în vedere exclusiv interesele economice ale instituțiilor publice deținătoare ale imobilelor, necesitatea protejării bugetelor acestora, nu și necesitatea protejării drepturilor proprietarilor care au suferit deja o limitare a dreptului de proprietate prin menținerea afectațiunii publice a imobilului restituit în natură conform

Legii nr. 10/2001 , pe o perioadă de cel mult 5 ani.

Pentru această lipsă de folosință, reclamanții erau îndreptățiți să obțină o indemnizație echitabilă, or, nu se poate considera că indemnizația cuvenită reclamanților conform

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

are un asemenea caracter, în raport de suprafața imobilului, locul situării acestuia și nivelul chiriei de pe piața liberă, fiind o chirie disproporționată.

S-a susținut de către pârât și intervenienți că MIRA suportă cheltuielile de întreținere aferente imobilului, iar reclamanții sunt scutiți de impozitul pe aceste clădiri și terenuri, ceea ce constituie o facilitate considerabilă, în raport cu sumele pe care ar fi trebuit să le plătească cu titlu de impozit.

Aceste aspecte nu pot constitui o justificare pentru diminuarea chiriei prin

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 , în condițiile în care au fost avute în vedere de pârât la momentul adoptării

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 , conform căreia reclamanților li se cuvenea o chirie de două ori mai mare decât cea actuală, nefiind elemente ivite ulterior, ele fiind reglementate de

Legea nr. 10/2001

și Codul fiscal.

Cât privește posibilitatea prevăzută de

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007

de restrângere a suprafeței afectate destinației de utilitate publică în situația în care aceasta nu este necesară în întregime scopului stabilit de legiuitor, se constată că aceasta nu este relevantă în cauză, având în vedere că pentru întregul imobil s-a dispus menținerea afectațiunii publice, reclamanții fiind lipsiți în totalitate de folosința imobilului.

Față de toate aceste considerente, Curtea apreciază că

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007

reprezintă pentru reclamanți un act administrativ vătămător în sensul

art. 1 din Legea nr. 554/2004 , prin această hotărâre dispunându-se diminuarea considerabilă a cuantumului indemnizației pentru lipsa de folosință a bunului, fără să se realizeze un just echilibru între interesul public și dreptul reclamanților la o indemnizație rezonabilă pentru lipsa de folosință a bunului aflat în proprietatea lor.

În consecință se constată existența cazului bine justificat, fiind îndeplinită prima condiție prevăzută de

art. 15 din Legea nr. 554/2004

pentru suspendarea executării actului administrativ.

De asemenea, este îndeplinită și cea de-a doua condiție referitoare la iminența producerii unei pagube, reclamanții înregistrând lunar un prejudiciu material constând în diferența de chirie rezultată din aplicarea modului de calcul stabilit de cele două hotărâri de Guvern.

În consecință, în temeiul dispozițiilor

art. 15 din Legea nr. 554/2004 , Curtea va suspenda executarea

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

- anexa nr. 1, alin. 2, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

În temeiul art. 18 alin. (1) din aceeași lege, va admite în parte acțiunea, astfel cum a fost modificată și completată, anulând parțial

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 , și anume anexa nr. 1, alin. 2, care stabilește categoriile de imobile în raport de suprafața construită sau suprafața de teren aferent, stabilind cuantumul chiriei ca urmare a încadrării imobilelor în aceste categorii.

În baza

art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 , pârâtul va fi obligat la plata către reclamanți a sumei de 21.756 lei/lunar, de la data punerii în aplicare a

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

până la soluționarea irevocabilă a cauzei, reprezentând daune materiale constând în diferența de chirie, între chiria calculată conform

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006

și cea calculată conform

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 .

Curtea va respinge însă, ca neîntemeiată, cererea reclamanților de obligare a pârâtului la emiterea unei noi hotărâri pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul

art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , constatând că prin cererea de modificare și completare a acțiunii reclamanții au renunțat la cererea de anulare a

Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 , solicitând doar anularea parțială a

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007 .

Prin anularea alin. 2 al anexei nr. 1 la

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 , calcularea chiriei urmează să se facă în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006 , act administrativ cu caracter normativ care este în vigoare, nefiind revocat și nici anulat de instanță prin hotărârea irevocabilă.

În condițiile în care

Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006

este în vigoare, solicitarea de obligare a pârâtului la emiterea hotărârii de Guvern nu are temei legal, acesta îndeplinindu-și obligația stipulată la

art. 16 din Legea nr. 10/2001

de a stabili cuantumul chiriilor prin hotărâre.

Față de soluția de admitere în parte a acțiunii, Curtea va respinge cererile de intervenție în interesul pârâtului formulate de intervenienții ANRP și Cancelaria Primului-Ministru.

În temeiul dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 51 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiate, excepția tardivității solicitării de anulare a

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

și excepția tardivității cererii de modificare și completare a acțiunii.

Admite în parte acțiunea, astfel cum a fost modificată și completată de reclamanții Gerota Ion Adrian, domiciliat în București, str. Sofia nr. 24, sectorul 1, și Gerota Mihai, domiciliat în București, Bd. Unirii nr. 64, bl. K4, sc. 2, et. 2, ap. 40, sectorul 3, ambii cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat Oana Moldovan din București, str. Rasuri nr. 19, et. 1, sectorul 2, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - prin Secretariatul General al Guvernului, cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1, și cu intervenienții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în București, calea Floreasca nr. 202, sectorul 1, și Cancelaria Primului-Ministru, cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1.

Suspendă executarea

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

- anexa nr. 1, alin. 2, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

Anulează parțial

Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 , și anume anexa nr. 1, alin. 2.

Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 21.756 lei lunar, de la data punerii în aplicare a

Hotărârii Guvernului nr. 343/2007

până la soluționarea irevocabilă a cauzei, reprezentând daune materiale constând în diferența de chirie.

Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtului la emiterea unei noi hotărâri pentru stabilirea chiriilor aferente imobilelor ce fac obiectul

art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 .

Respinge cererile de intervenție în interesul pârâtului formulate de intervenienții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Cancelaria Primului-Ministru.

Obligă pârâtul la 51 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2008.

PREȘEDINTE,
CANACHEU CLAUDIA MARCELA
Grefier,
Radu Mariana

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.