Decizia nr. 1376/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adriana Sărac în Dosarul nr. 5.288/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența constantă a Curții în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 4 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.288/211/2008, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adriana Sărac.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că, prin limitarea situațiilor în care se admite administrarea probei cu martori care au calitatea de rude sau afini până la gradul al treilea cu părțile litigante doar la cele două situații: divorțul și pricinile privitoare la starea civilă, se produce o discriminare între persoanele care promovează asemenea acțiuni și persoanele care promovează acțiunea privind partajul judiciar al bunurilor ce constituie comunitatea matrimonială de bunuri. Această restricționare în planul mijloacelor procesuale aflate la îndemâna părților, în cazul acțiunii de partaj, generează soluționarea unor situații identice prin aplicarea unor reguli diferite, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil. Mai mult, limitarea în acest mod a liberului acces la justiție nu este una rezonabilă, deoarece aceasta anihilează dreptul părții de a-și susține pretențiile. Or, subiectivismul care planează asupra mărturiei rudelor apropriate poate fi înlăturat prin depunerea jurământului și prin posibilitatea instanței de a cenzura parțialitatea unei mărturii ulterior ascultării ei.

Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Excluderea rudelor sau afinilor până la gradul trei de la depunerea mărturiei în procesele civile are în vedere subiectivismul acestora în prezentarea și perceperea anumitor situații de fapt.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conținut: "Nu pot fi ascultați ca martori:

1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20, art. 21 și art. 53, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 80/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007, Curtea a reținut că "proba testimonială reprezintă unul dintre mijloacele probatorii cel mai frecvent folosite în procesul civil. Mijlocul de probă îl reprezintă tocmai declarațiile făcute de martor, persoană terță față de proces, care relatează în fața instanței fapte sau împrejurări concludente pentru soluționarea cauzei. În principiu, orice persoană care are cunoștință despre fapte relevante referitoare la pricina dedusă justiției poate fi ascultată în calitate de martor. De la această regulă legea procesual civilă instituie anumite excepții, indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum și pe cele care sunt scutite de la obligația de a depune mărturie, în considerarea calității pe care o dețin.

În acest context, Curtea observă că interdicția consacrată de art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă se întemeiază pe o prezumție de parțialitate și subiectivism a rudelor și afinilor până la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunoștință. Textul de lege dedus controlului relevă o evidentă utilitate în cadrul procesului civil. Astfel, prin instituirea acestei interdicții se asigură de plano echilibrul procesual al părților în litigiu și se respectă unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual - principiul aflării adevărului, statuat la art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."

Pe de altă parte, incapacitatea rudelor și afinilor până la gradul al treilea inclusiv de a depune mărturie, fiind stabilită exclusiv în interesul părților litigante, este o incapacitate relativă, astfel încât părțile pot conveni, expres sau tacit, îndepărtarea interdicției cu un atare obiect. Astfel, potrivit art. 189 alin. 2 din Codul de procedură civilă, rudele și afinii pot fi audiați ca martori dacă partea în favoarea căreia a fost consacrată o astfel de interdicție nu formulează obiecțiuni cu privire la audierea lor."

Soluția adoptată în decizia anterioară, ca și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au apărut elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adriana Sărac în Dosarul nr. 5.288/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 octombrie 2009.