Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1702/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 și art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă și art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

prezumat în vigoare

Data actului: 17 decembrie 2009
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 53 din 22 ianuarie 2010
Citează: 3 acte
Structură: 3 articole · 10.420 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

Decretul nr. 167/1958 21 aprilie 1958 (prevederi anume) privitor la prescripția extinctiva
Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 și

art. 8 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă și

art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Alina-Liliana Savin, Virginia-Mariana Dimitriu și Raluca-Elena Zară în Dosarul nr. 302/44/2009 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 302/44/2009, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 și

art. 8 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă și

art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Alina-Liliana Savin, Virginia-Mariana Dimitriu și Raluca-Elena Zară într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile

art. 7 și 8 din Decretul nr. 167/1958

sunt neconstituționale, în măsura în care sunt interpretate peste normele și jurisprudența comunitară, iar termenul de prescripție extinctivă curge în pofida faptului că nu se poate imputa vreo culpă creditorului și chiar în condițiile în care norma din care rezultă dreptul nu este accesibilă și previzibilă. În acest sens fac referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauzele Sunday Times contra Regatului Unit, 1979, Rotaru contra României, 2000, și altele. Solicită Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la următoarele aspecte: care este instanța națională competentă să se pronunțe asupra conformității unei norme interne cu jurisprudența comunitară, dacă se poate reține existența unei fapte ilicite a legiuitorului în condițiile unei abrogări nelegale și dacă termenul de prescripție poate curge, în măsura în care norma nu a fost publică, accesibilă și previzibilă. Astfel, arată că, în măsura în care prevederile criticate sunt interpretate în dezacord cu jurisprudența comunitară, autorii excepției sunt lipsiți atât de dreptul de proprietate asupra unui bun, cât și de posibilitatea concretă de a-l cere și apăra în justiție.

Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că textele de lege criticate nu contravin Legii fundamentale. Arată că instanțele judecătorești au libertatea de a aprecia dacă unele dispoziții legale contravin sau nu normelor și jurisprudenței europene și, în cazul în care constată o neconcordanță între acestea, pot aplica în mod direct dreptul comunitar. În acest sens face referire la Hotărârea Simmenthal din 1978 a Curții de Justiție a Comunităților Europene. Consideră că în prezenta cauză motivele de neconstituționalitate privesc interpretarea unor dispoziții legale, atribut al instanțelor judecătorești.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului nu a comunicat punctul său de vedere în legătură cu excepția invocată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Prin încheierea de sesizare instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 7 și 8 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, și

art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003.

Textele de lege criticate au următorul conținut:

Articolul 7

din Decretul nr. 167/1958 : "(1) Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul de acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.

(2) În obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului, precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept.

(3) Dacă dreptul este sub condiție suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când s-a împlinit condiția sau a expirat termenul.";

Articolul 8

din Decretul nr. 167/1958 : "(1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.

(2) Dispozițiile alineatului precedent se aplică prin asemănare și în cazul îmbogățirii fără just temei.";

Articolul 283

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii: "(1) Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: [...]

c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;".

Autorii excepției invocă încălcarea atât a dispozițiilor constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, cât și a dispozițiilor Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că întreaga motivare a acesteia se referă la modul de interpretare și aplicare a textelor de lege criticate, și anume

art. 7 și 8 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă și

art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii.

Or, Curtea a stabilit, în repetate rânduri, că problemele ce țin de aplicarea legii revin instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevăd că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", iar nu instanței de contencios constituțional. Hotărârea instanței de judecată poate fi atacată la instanța superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența stabilirii unei interpretări unice.

Față de susținerile autorilor excepției privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, se constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996, și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de justiție pe care îl înfăptuiesc, să decidă cu privire la interpretarea și aplicarea unor norme legale.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în jurisprudența sa (Dumitru Popescu contra României, 2007, Vermeire contra Belgiei, 1991) faptul că prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale fac parte integrantă din ordinea juridică internă a statelor semnatare, acest aspect implicând obligația pentru judecătorul național de a face aplicarea normelor acesteia, asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 și

art. 8 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă și

art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.