Decizia nr. 61/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Verde în Dosarul nr. 1/APCD/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde domnul Remus Cernea, în calitate de reprezentant al Partidului Verde.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită ca prevederile

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

să fie declarate neconstituționale, pentru argumentele formulate în contestația inițială și în precizările suplimentare pe care le va prezenta în susținerea contestației, dar și prin raportare la punctul de vedere formulat în cauză de Guvernul României.

În privința încălcării prin textul de lege criticat a dreptului de a fi ales, prevăzut de

art. 37 , și a

art. 16 din Constituție , autorul excepției arată că limitele prevăzute de legea electorală se pot concretiza în condițiile prealabile de înregistrare a candidaturii pentru alegerile parlamentare și pot viza cetățenia, vârsta, domiciliul, eventual un anumit număr de semnături sau constituirea unui depozit, însă aceste limite trebuie să fie rezonabile și să nu anuleze dreptul fundamental al cetățenilor, să nu afecteze substanța dreptului constituțional. Prin prevederea legală contestată este însă anulată însăși posibilitatea de exercitare a dreptului de a fi ales, aceasta fiind condiționată de înscrierea într-un anume partid, respectiv într-un partid parlamentar. Or, "anularea acestui drept vine în contradicție cu întreaga logică a Constituției, care garantează exercitarea dreptului de a fi ales indiferent de prezența în anumite partide".

În combaterea punctului de vedere exprimat de Guvern în legătură cu excepția invocată, autorul acesteia susține, în esență, că restricția reglementată de

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

încalcă principiul egalității și dreptul de a fi ales, aceasta fiind prevăzută numai pentru alegerile parlamentare parțiale, nu și pentru cele generale, unde au acces atât independenții, cât și partidele sau membri ai unor partide care nu sunt reprezentate în Parlament. Criteriul pragului electoral nu se poate converti într-o justificare a limitării conținute de art. 48 alin. (17), pentru că acest criteriu nu este aplicat candidaților independenți în prima etapă, cea a alegerilor generale. Mai mult, alegerile parlamentare parțiale se caracterizează prin scrutin majoritar, astfel că nu mai sunt aplicabile regulile specifice sistemului reprezentării proporționale a votului uninominal, caracteristic alegerilor generale. Este firesc, pe de altă parte, să existe condiții prealabile pentru depunerea și acceptarea candidaturilor pentru alegerile parțiale, însă cea prevăzută de textul de lege criticat golește de conținut însăși dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție.

Principiul suveranității, statuat de art. 2 din Legea fundamentală, este, de asemenea, afectat, deoarece organele reprezentative ale poporului nu mai sunt constituite prin alegeri libere, cetățenii fiind limitați doar la oferta politică a acelorași partide reprezentate deja în Parlament. Or, condiția unor alegeri libere constă în asigurarea pluralismului și a liberei exprimări a diversității de opinii politice din societate.

Dispozițiile

art. 48 alin. (17) au fost introduse în Legea nr. 35/2008

în urma adoptării unui amendament la Legea de aprobare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008

privind modificarea și completarea titlului I al

Legii nr. 35/2008 . Așa fiind, autorul excepției mai susține că această ordonanță, care, inițial, reglementa diverse aspecte tehnice legate de organizarea alegerilor, contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece, în actuala redactare, conține norme de natură să afecteze drepturile și libertățile cetățenilor, în speță dreptul de a fi ales.

În concluzie, menționează că legea electorală, care conține prevederi de natură să excludă de la participarea la un scrutin a partidelor neparlamentare și a independenților, încalcă flagrant litera și spiritul Constituției, precum și convențiile și tratatele internaționale în materia drepturilor fundamentale, la care țara noastră este parte.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției, arătând că este opțiunea legiuitorului de reglementare a modalităților și condițiilor de participare la alegerile parțiale. Cerința legală criticată de autorul excepției nu afectează dreptul de a fi ales și nici nu contravine principiului egalității sau al suveranității, deoarece suveranitatea aparține poporului român, însă se exercită prin organele sale reprezentative. Or, reprezentativitatea este rațiunea impunerii unor astfel de condiții legale, de natură să descurajeze candidaturile nereprezentative.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1/APCD/2009, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Verde într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva

Deciziei nr. 4 din 29 octombrie 2009

a Biroului Electoral de Circumscripție al Municipiului București, Circumscripția Electorală nr. 42, de respingere a candidaturii domnului Cernea Remus Florinel, propus de Partidul Verde pentru funcția de deputat în Colegiul uninominal nr. 1 al Circumscripției Electorale nr. 42 la alegerile parțiale pentru Camera Deputaților din 17 ianuarie 2010.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 , instituind condiția reprezentativității parlamentare a candidaților ce pot participa la alegerile parțiale pentru ocuparea unui loc vacant de senator sau deputat, încalcă prevederile art. 16 și 37 din Constituție. Dispozițiile legale criticate au un caracter discriminatoriu, abuziv și arbitrar, deoarece, fără a exista un interes public, este limitat dreptul de a fi ales al oricărui cetățean, independent sau membru al unui partid care la alegerile generale nu a întrunit nici condiția pragului electoral impus de lege (5%) și nici cea a obținerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaților și a 3 colegii uninominale pentru Senat, și, în același timp, este limitată și sfera opțiunilor politice a cetățenilor cu drept de vot. Restricția prevăzută de textul de lege atacat are menirea ca, prealabil competiției electorale, să excludă alte "oferte politice" ale competitorilor electorali, creând astfel un monopol al partidelor parlamentare.

Se susține totodată că textul de lege contravine și prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, care reglementează condițiile în care Guvernul poate emite ordonanțe de urgență, deoarece acesta a fost modificat, față de redactarea inițială a art. 48 alin. (17), "printr-un amendament al Camerei Deputaților la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 ". Or, așa cum arată atât textul constituțional invocat, cât și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, "o ordonanță de urgență nu poate afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale". În opinia autorului excepției,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008

include, în forma sa finală, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 323/2009 , o reglementare care afectează dreptul candidaților unor partide neparlamentare sau al unor candidați independenți de a participa la alegerile parlamentare parțiale, fiind astfel neconstituțională.

Caracterul discriminatoriu al dispozițiilor legale criticate este evidențiat și prin invocarea unor texte din convenții și tratate la care România este parte, și anume: art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 3 din Protocolul adițional la Convenție, art. 25 și 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și art. 17 pct. 2 lit. b din Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene. De asemenea, este menționat "Codul bunelor practici electorale", elaborat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, care stipulează că "elementele fundamentale ale legii electorale (...) nu trebuie supuse unui amendament cu mai puțin de un an înaintea alegerilor".

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, reține că

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

"a fost introdus prin

Legea nr. 323/2009

și nu prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , astfel că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituția României". De asemenea, apreciază că "dispozițiile

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

nu sunt neconstituționale nici în raport de dispozițiile art. 2 din Constituția României întrucât prin introducerea acestor reglementări nu se poate reține că suveranitatea poporului român nu ar mai putea fi exercitată prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte". Dispozițiile legale menționate "sunt constituționale și în raport cu dispozițiile art. 37 din Constituția României. Astfel, art. 37 din Constituția României reprezintă norma cadru care reglementează dreptul unui cetățean de a fi ales în Camera Deputaților, însă legiuitorul este cel abilitat să stabilească în concret care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetățean pentru a fi ales în Camera Deputaților".

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează, mai întâi, că textul legal criticat a fost introdus de Parlament prin

Legea nr. 323/2009 , iar nu de către Guvern prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , astfel că, sub acest aspect, în cauză nu se poate susține încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție.

Cu privire la pretinsa neconstituționalitate față de prevederile art. 2 din Constituție referitoare la suveranitate, se susține că "prin modalitatea de reglementare a sistemului de vot nu este nesocotit caracterul liber, periodic și corect al scrutinului". "În condițiile în care mandatul parlamentar nu este imperativ, iar națiunea a încredințat deja suveranitatea sa corpului special, care a fost constituit prin alegeri generale, libere și corecte, regulile de desemnare a înlocuitorului celui ce a intrat în compunerea acestui corp pot fi diferite de cele ale alegerilor generale."

În legătură cu dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție și invocat în motivarea excepției, Guvernul arată că "alegerile pentru constituirea Parlamentului României se desfășoară, cu respectarea suveranității naționale, potrivit legii electorale în vigoare, care garantează oricărui cetățean dreptul de a candida, dacă sunt respectate, însă, și alte condiții, impuse de Constituție și legile electorale în vigoare în acel moment. Așadar, chiar dacă alegerile parțiale, prin care se desemnează înlocuitorul celui care se află în imposibilitate de continuare a mandatului, trebuie să se desfășoare sub imperiul respectării dreptului de a fi ales, condițiile pentru a fi ales pot fi circumstanțiate de lege". Reglementarea potrivit căreia la alegerile parlamentare parțiale poate participa numai acea persoană desemnată de un partid politic ori de o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care la alegerile generale a îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege conține o condiție firească, dată fiind construcția specială a sistemului electoral românesc, ale cărui reguli de organizare sunt stabilite de legiuitorul ordinar, în temeiul art. 62 din Constituție. Or, "este evident că într-un astfel de sistem, în care mandatele se obțin proporțional cu procentul electoral al fiecărui partid, existând și condiția depășirii unui anumit prag electoral, nu poate fi consacrată o altă modalitate de desemnare a celor ce vor continua un mandat început de reprezentantul unui partid politic, știut fiind faptul că în sistemul electoral actual votul are și o puternică conotație politică, nu doar una uninominală". Așa fiind, "reglementarea permisiunii de a fi înscrise în cursa pentru un mandat vacant, pentru alte formațiuni politice decât cele care au depășit pragul electoral la alegerile generale, în baza căruia s-a constituit deja corpul reprezentativ, ar reprezenta o înfrângere a suveranității naționale și a mandatului reprezentativ, acordat pentru o perioadă de 4 ani, astfel cum este consacrat în Constituția României actuală".

Se apreciază așadar că restricția impusă "este suficient de rezonabilă, este proporțională cu situația care a determinat-o, fiind impusă de imperativul suveranității naționale, și nu afectează în niciun fel substanța dreptului, orice cetățean având dreptul de a se asocia în partide politice, inclusiv parlamentare". "În caz contrar, în situația concretă s-ar crea situația paradoxală de a se obține un mandat parlamentar de către un candidat al unui partid neparlamentar fără atingerea pragului electoral și de a avea calitatea de "independent" un parlamentar care a fost ales pe listele unui partid politic. În plus, ar fi nesocotită voința națiunii din momentul desemnării adunării reprezentative, care nu a considerat că este necesar ca un alt partid politic să o reprezinte pe toată durata mandatului acestei adunări."

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că dispozițiile

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

sunt constituționale. Acestea nu aduc atingere principiului constituțional prevăzut la art. 2 din Legea fundamentală, potrivit căruia suveranitatea națională aparține poporului român, și nu contravin nici art. 37 din aceasta, referitor la dreptul de a fi ales, întrucât "legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Adăugarea prin lege a unor condiții suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnități publice elective este motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente". Față de criticile privind încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, se precizează că dispozițiile

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

au fost modificate printr-o lege organică,

Legea nr. 323/2009 , care a fost adoptată cu respectarea art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, astfel că textul de lege criticat nu aduce atingere sub niciun aspect prevederilor care enumeră domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență ale Guvernului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, astfel cum au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din

Legea nr. 323/2009

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008

privind modificarea și completarea titlului I al

Legii nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, care au următorul conținut:

- Art. 48 alin. (17): "(17) La alegerile parțiale pot participa numai partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de prezentul titlu, individual sau într-o alianță politică ori electorală. Alegerile parțiale se desfășoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câștigător."

Dispozițiile din Constituție invocate, reținute în încheierea instanței de judecată de sesizare a Curții, sunt cele ale art. 2, 37 și ale art. 115 alin. (6), care prevăd următoarele:

- Art. 2. - Suveranitatea: "(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.

(2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.";

- Art. 37. - Dreptul de a fi ales: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.";

- Art. 115 alin. (6) - Delegarea legislativă: "(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."

În motivarea excepției autorul acesteia mai menționează prevederile art. 16 alin. (3) din Constituție, care garantează egalitatea în drepturi sub aspectul ocupării funcțiilor și demnităților publice, civile sau militare, în condițiile legii, de către persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 3 din Protocolul adițional la Convenție, privind dreptul la alegeri libere, ale art. 25 și 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitoare la dreptul și posibilitatea oricărui cetățean, fără discriminare și fără restricții nerezonabile, de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanți liber aleși, de a alege și de a fi ales și de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa, respectiv referitoare la principiile egalității și nediscriminării, precum și ale art. 17 pct. 2 lit. b din

Tratatul de la Lisabona

al Uniunii Europene, ratificat de România prin

Legea nr. 13/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2008, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, care garantează pentru cetățenii Uniunii Europene "dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European, precum și la alegerile locale în statul membru unde își au reședința, în aceleași condiții ca și resortisanții acestui stat".

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată următoarele:

1. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

contravin prevederilor

art. 115 alin. (6) din Constituție , deoarece acestea au fost reglementate printr-o ordonanță de urgență -

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 323/2009

- care afectează astfel drepturile și libertățile cetățenești, Curtea observă că textul de lege examinat a fost modificat prin

Legea nr. 323/2009

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008

privind modificarea și completarea titlului I al

Legii nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009. Potrivit articolului unic pct. 3 din

Legea nr. 323/2009 , a fost modificat alin. (17) al

art. 48 din Legea nr. 35/2008 , care, anterior intervenției legislative, avea următorul cuprins: "(17) Alegerile parțiale se desfășoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câștigător."

Așa fiind, Curtea reține că dispozițiile

art. 115 alin. (6) din Constituție , potrivit cărora "Ordonanțele de urgență (...) nu pot afecta (...) drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale (...)" nu sunt incidente în cauză, deoarece prevederile legale criticate nu au făcut obiectul de reglementare al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , cum în mod eronat susține autorul excepției, ci au fost reglementate printr-o lege organică -

Legea nr. 323/2009 .

2. Referitor la pretinsa încălcare a principiului suveranității, reglementat de art. 2 din Constituție, prin aceea că este afectat caracterul liber al alegerilor, Curtea Constituțională constată că nici aceste susțineri nu pot fi primite.

Curtea a statuat în jurisprudența sa, de pildă

Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit

art. 2 din Constituție , poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum".

Potrivit

art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală , sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Această normă constituțională a fost concretizată și dezvoltată în titlul I al

Legii nr. 35/2008 . Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, cu respectarea condițiilor impuse de

Constituție .

Legea nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare, prevede în art. 5 alin. (1) regula conform căreia deputații și senatorii se aleg în colegii uninominale, deci prin scrutin majoritar uninominal, cu un singur tur de scrutin, potrivit principiului reprezentării proporționale, sens în care legea instituie praguri electorale alternative la atribuirea mandatelor.

În caz de încetare a mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri parțiale la nivelul colegiului uninominal, care se desfășoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câștigător. Potrivit

art. 48 alin. (16) teza a doua din Legea nr. 35/2008 , "Alegerile se organizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu (...)", care au în vedere și dispozițiile referitoare la pragul electoral, care, odată îndeplinit ca urmare a desfășurării alegerilor generale, dădea dreptul la obținerea mandatelor.

Așadar, în spiritul principiului suveranității, actualul sistem electoral român prevede modalități specifice și concrete de natură să asigure reprezentativitatea organelor constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, și anume principiul reprezentării proporționale și regula pragului electoral. Opțiunea legiuitorului nu împiedică organizarea unor alegeri libere, astfel cum susține autorul excepției, deoarece în etapa alegerilor parlamentare generale cetățenii au posibilitatea de a-și exprima opțiunea politică pentru un candidat sau altul, într-un cadru de pluralism politic și diversitate de opinii politice. Constituirea adunării reprezentative are loc așadar în această fază a alegerilor - cea mai importantă, de altfel -, în urma căreia se conturează structura politică a Parlamentului, după cum competitorii electorali au îndeplinit condițiile legale pentru atribuirea mandatelor. Voința electoratului se reflectă în configurația politică a Parlamentului constituită atât din reprezentanții partidelor politice care au depășit pragul electoral legal, cât și din candidații independenți care au obținut un număr de voturi cel puțin egal cu norma de reprezentare pentru un mandat de senator sau deputat, după caz.

În ceea ce privește alegerile parlamentare parțiale, Curtea reține că acestea au loc ca urmare a vacantării unui mandat de parlamentar. Organizarea unor astfel de alegeri are drept scop completarea mandatelor parlamentare, însă cu respectarea structurii Parlamentului constituite în urma desfășurării ultimelor alegeri generale. Pentru respectarea suveranității, a voinței electoratului exprimate în cadrul alegerilor generale, se impune ca în această etapă a alegerilor parțiale, subsidiară și complementară alegerilor generale, să fie respectată aceeași condiție a îndeplinirii pragului electoral, pe baza căruia un partid politic a obținut reprezentare în Parlament. Admiterea unor candidaturi la alegerile parțiale din partea unor partide nereprezentate în Parlament ar conduce la modificarea configurației politice a acestuia, în dezacord cu votul exprimat de corpul electoral la alegerile generale, în urma cărora s-a constituit organul reprezentativ suprem al poporului român, într-o anumită componență politică, a cărei modificare nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile stabilite de lege.

În concluzie, această condiție prealabilă nu aduce atingere principiului constituțional al suveranității naționale, ci, dimpotrivă, este reglementată în scopul respectării acestuia.

3. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor

art. 37 din Constituție , cu privire la dreptul de a fi ales, Curtea constată că susținerile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.

Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de

art. 16 alin. (3) ,

art. 37

și

40 , precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în legea electorală. Acestea din urmă se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă totodată după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri.

În cazul alegerilor parlamentare parțiale, legiuitorul a prevăzut, în plus, prin

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 , că la acestea "pot participa numai partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de prezentul titlu, individual sau într-o alianță politică ori electorală". Așadar, potrivit textului legal menționat, în cazul demisiei unui deputat sau senator, la alegerile parțiale participă doar acele forțe politice cu vocație electorală, adică cele care au luat parte la alegerile generale și care în urma rezultatelor votului sunt reprezentate în Parlament.

Curtea constată că această condiție legală, suplimentară față de exigențele generale ale dreptului de a fi ales pentru ca o persoană să poată candida pentru un mandat de deputat sau de senator, a fost motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente. În plus, a admite posibilitatea ca în urma alegerilor parțiale să obțină mandat de parlamentar o persoană care nu aparține unui partid reprezentat în Parlament înseamnă a consacra că ceea ce nu s-a obținut prin alegerile generale să se poată obține pe calea ocolită a alegerilor parțiale.

Având în vedere și considerentele reținute mai sus în legătură cu principiul suveranității, Curtea constată că dispozițiile

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

nu aduc atingere dreptului de a fi ales în substanța sa, astfel cum susține autorul excepției, ci condiționează exercițiul său de îndeplinirea unei alte cerințe, aplicabile în egală măsură tuturor candidaților la alegerile parlamentare parțiale, condiție necesar a fi îndeplinită, de altfel, și de candidații membri ai unor formațiuni politice pentru a dobândi mandatul de parlamentar în cadrul alegerilor generale.

4. În ceea ce privește observația autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reglementarea referitoare la alegerile parțiale, cuprinsă în

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

a fost modificată prin

Legea nr. 323/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, cu mai puțin de 3 luni înainte de data alegerilor parțiale din 17 ianuarie 2010, ceea ce contravine "Codului bunelor practici în materie electorală", adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), care stipulează la cap. II, art. 2 lit. b) că "elementele fundamentale ale legii electorale (...) nu trebuie supuse unui amendament cu mai puțin de un an înaintea alegerilor", aceasta este privită de Curte cu rezervă, atât timp cât textul prevede în continuare "sau trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior legii ordinare". Or, în cauza de față modificarea

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

a fost adoptată prin

legea organică nr. 323/2009 , cu respectarea prevederilor

art. 75

și ale

art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată .

5. În final, autorul excepției pune în discuție unele omisiuni de reglementare în ceea ce privește participarea la alegeri a partidelor neparlamentare și a candidaților independenți, precum și unele necorelări în materie electorală, probleme care, însă, nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale.

6. În activitatea sa Curtea Constituțională a soluționat mai multe cauze privind constituționalitatea unor dispoziții ale

Legii nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, constatând că actuala reglementare a sistemului electoral românesc prezintă o serie de imperfecțiuni și, ca atare, se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care să asigure, sub toate aspectele, organizarea și desfășurarea unor alegeri democratice în România. În această privință, Curtea consideră că trebuie, în primul rând, să se pornească de la realitățile economice, politice și sociale ale țării, de la rolul partidelor politice în procesul electoral, de la necesitatea raționalizării Parlamentului și, în final, să fie reglementat un tip de scrutin corespunzător concluziilor desprinse și care să aibă corespondent în tipurile de scrutin care se regăsesc în majoritatea statelor europene.

Legea nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare, reglementează un mecanism electoral care nu are nicio legătură cu elementele de conținut ale tipului de scrutin majoritar uninominal, organizat cu un singur tur și care este practicat în alte state. Este de reținut că niciun sistem electoral în care este reglementat un tip de scrutin majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin nu prevede vreun prag electoral, în timp ce

Legea nr. 35/2008

prevede două tipuri de praguri electorale alternative.

Rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2008 au arătat că mecanismul utilizat pentru atribuirea mandatelor a avut drept consecință rezultate neconforme celor specifice unui tip de scrutin majoritar uninominal, rezultate determinate de calculele matematice reglementate de regulile procedurii electorale ale scrutinului uninominal prevăzut de

Legea nr. 35/2008 . Așa se face că desemnarea unor parlamentari s-a realizat pe baza unor calcule, fără ca o asemenea desemnare să rezulte din alegeri, în urma exprimării prin vot a opțiunilor politice. În cadrul preocupărilor de revizuire a legislației electorale, o atenție sporită trebuie acordată posibilității cetățenilor români cu drept de vot care domiciliază în străinătate, și nu numai acestora, de a-și exercită dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, inclusiv prin votul electronic, care să se desfășoare în corelare cu orele oficiale ale României între care se desfășoară procesul de votare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Verde în Dosarul nr. 1/APCD/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010.