Decizia nr. 1674/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1, art. 452 alin. 1, art. 453 alin. 1 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1, art. 452 alin. 1, art. 453 alin. 1 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Argomm Ro" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 15.874/325/2008 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 8 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 15.874/325/2008, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1, art. 452 alin. 1, art. 453 alin. 1 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Argomm Ro" - S.R.L. din Timișoara într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care: art. 399 alin. 1 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă permit formularea unei contestații la executare de către terțul poprit numai după începerea procedurii de validare a popririi împotriva acestuia; art. 452 alin. 1 din același cod instituie posibilitatea ca în cadrul executării silite să se înființeze poprirea asupra creanțelor probabile sau potențiale ale debitorului față de terțe persoane; art. 453 alin. 1 abilitează executorul judecătoresc să înființeze poprirea fără ca această măsură să fi fost încuviințată în prealabil de către instanța de judecată.
Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 399 alin. 1, art. 452 alin. 1, art. 453 alin. 1 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, având următorul conținut:
- Art. 399 alin. 1: "Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.";
- Art. 452 alin. 1: "Sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.";
- Art. 453 alin. 1: "Poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.";
- Art. 454 alin. 1: "Poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 126 privind instanțele judecătorești.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
Reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul atribuțiilor sale, astfel cum sunt determinate prin dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora competența, procedura de judecată, inclusiv procedura executării silite, precum și căile de atac sunt prevăzute numai prin lege.
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile art. 399 alin. 1 și ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece permit formularea unei contestații la executare de către terțul poprit numai după începerea procedurii de validare a popririi împotriva acestuia, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor menționate din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, textul de lege criticat oferind astfel toate garanțiile pentru realizarea accesului liber la justiție, așa cum este consacrat ca drept fundamental prin dispozițiile art. 21 din Constituție.
Referitor la susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 452 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile criticate nu instituie posibilitatea ca în cadrul executării silite să se înființeze poprirea asupra creanțelor probabile sau potențiale ale debitorului față de terțe persoane, ci art. 452 alin. 1 din Codul de procedură civilă prevede că sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o terță persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor "în temeiul unor raporturi juridice existente".
Așadar, Curtea reține că bunurile mobile incorporale urmăribile sunt datorate debitorului în temeiul unor raporturi juridice existente, iar nu probabile, cum în mod eronat susține autorul excepției de neconstituționalitate, și, de asemenea, că sumele de bani urmăribile ale debitorului sunt certe, iar nu probabile. Prin urmare, dispozițiile criticate nu încalcă principiul egalității în fața legii, neexistând o diferență de situații juridice care să justifice aplicarea unui tratament juridic diferit.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia înființarea popririi se face de către executorul judecătoresc, fără ca, în prealabil, aceasta să se încuviințeze de către instanța de judecată, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, modificate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2009
pentru modificarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 mai 2009, cererea de executare silită, însoțită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, iar acesta va solicita, de îndată, instanței de executare încuviințarea executării silite. Având în vedere că dispozițiile art. 373^1 fac parte din cap. I "Dispozițiile generale" al cărții a V-a "Despre executarea silită" din Codul de procedură civilă, aceste norme de procedură se aplică în mod corespunzător și în cazul executării silite prin poprire. Ca atare, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1, art. 452 alin. 1, art. 453 alin. 1 și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Argomm Ro" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 15.874/325/2008 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.