Decizia nr. 1664/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ecaterina Roman și Maria Roman în Dosarul nr. 1.568/219/2009 al Judecătoriei Dej.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 5.729D/2009 și nr. 6.113D/2009, care au același obiect al excepției de neconstituționalitate.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestor dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 5.729D/2009 și nr. 6.113D/2009 la Dosarul nr. 5.430D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 25 iunie 2009, 10 iunie 2009 și 22 iulie 2009, pronunțate în dosarele nr. 1.568/219/2009, nr. 2.676/105/2009 și nr. 10.781/197/2009, Judecătoria Dej, Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ și Judecătoria Brașov au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ecaterina Roman, Maria Roman, Eugen-Daniel Măceșanu și Remus Boldijar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16, 20, 21, 24, 26, 27, 44 și 48 din Constituție, deoarece în cadrul procedurii pe care o instituie acest text de lege părțile nu sunt citate, nu se administrează probe, fiind lipsite în felul acesta de dreptul de a se apăra și de dreptul la un proces echitabil.

Judecătoria Dej, Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ și Judecătoria Brașov consideră excepția neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 581 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conținut: "Instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului.

Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților și chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgență și cu precădere. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

Ordonanța este vremelnică și executorie. Instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen."

Excepția de neconstituționalitate este raportată la dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 26 privind viața intimă, familială și privată, ale art. 27 referitor la inviolabilitatea domiciliului, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 48 privind familia.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat în numeroase cauze asupra prevederilor de lege criticate, prin raportare la aceleași norme constituționale ca și cele invocate în prezenta cauză.

Astfel, prin

Decizia nr. 244 din 4 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008,

Decizia nr. 1.123 din 10 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2009, și

Decizia nr. 151 din 10 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 2 martie 2009, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile criticate instituie o procedură specială potrivit căreia instanța de judecată poate dispune, prin ordonanță președințială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime.

Totodată, Curtea a constatat că prin procedura de urgență instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiției în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele acestor decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Cu privire la invocarea încălcării dispozițiilor art. 26, 27 și 48 din Constituție, Curtea constată că aceste texte nu sunt incidente în cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ecaterina Roman, Maria Roman, Eugen-Daniel Măceșanu și Remus Boldijar în dosarele nr. 1.568/219/2009, nr. 2.676/105/2009 și nr. 10.781/197/2009 ale Judecătoriei Dej și Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ și Judecătoriei Brașov.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009.