Decizia nr. 1673/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Orbeasca în Dosarul nr. 3.706/87/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Sandu Mitican a depus la dosar note scrise, solicitând respingerea excepției.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 7 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.706/87/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată.

Excepția a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Orbeasca într-un dosar având ca obiect o acțiune pentru anularea unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că, potrivit

art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , consiliul local are inițiativa și hotărăște în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, însă, potrivit textului de lege criticat, capacitatea consiliului local de a adopta hotărâri în domeniul reglementat de

art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

este condiționată de propunerea primarului, ceea ce reprezintă o îngrădire a autonomiei deliberative a consiliului local. Dispoziția din articolul criticat impietează și asupra art. 36 alin. (6) lit. a) din lege și a art. 73 potrivit căruia consiliul local aprobă înființarea, organizarea și statul de funcții ale serviciilor publice de interes local. Autorul arată că această îngrădire, condiționare a autonomiei deliberative, nu apare și în cazul consiliului județean, autoritatea administrației publice județene cu rol deliberativ, care în fapt este tot un consiliu local, dar organizat la nivel de județ.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului privind autonomia locală, în accepțiunea conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind, astfel, limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin reglementarea dedusă controlului, acesta nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, prevederi ce au următorul conținut: "(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: [...] b) aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local;".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 120 alin. (1) și art. 121 alin. (2) privind administrația publică locală.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă pentru următoarele motive:

- Prevederile art. 120 alin. (1) și ale art. 121 alin. (2) din Constituție se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu.

- Principiul autonomiei locale prevăzut de art. 120 alin. (1) din Constituția României nu împiedică instituirea de către legiuitor a unor reguli privind colaborarea dintre autoritățile publice locale în anumite domenii importante pentru viața comunităților locale, cum ar fi cele prevăzute de dispozițiile legale criticate. În acest sens, Curtea reține că faptul că anumite instituții și servicii de interes local se înființează la propunerea primarului se datorează rolului său executiv, de autoritate care, de cele mai multe ori, este implicată direct în gestionarea activității acestor instituții și servicii de interes local.

Așadar, este opțiunea legiuitorului de a institui astfel de reguli care să conducă la buna funcționare a comunităților locale. De altfel, legiuitorul trebuie să se preocupe de modul în care funcționează efectiv comunitățile locale, asigurându-se, astfel, că drepturile și libertățile prevăzute de Constituție sunt respectate. Aceeași preocupare se regăsește și în art. 3 pct. 1 din Carta europeană a autonomiei locale, care se referă, atunci când definește autonomia locală, și la capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Orbeasca în Dosarul nr. 3.706/87/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2009.