Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 54/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

prezumat în vigoare

Data actului
14 ianuarie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 153 din 9 martie 2010
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 21.429 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

Pune în aplicare 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 3.379/102/2008 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura, de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 6.147D/2009-nr. 6.169D/2009, nr. 6.175D/2009nr. 6.180D/2009 și nr. 6.236D/2009-nr. 6.289D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" -S.A. din București și de Societatea Comercială "Refraceram" - S.R.L. din Baru, județul Hunedoara, în dosarele nr. 1.770/117/2009 și nr. 2.819/117/2009 ale Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 6.290/107/2008, nr. 5.180/107/2008, nr. 5.226/107/2008, nr. 5.235/107/2008, nr. 5.301/107/2008, nr. 6.027/107/2008 și nr. 5.172/107/2008 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 3.438/102/2008, nr. 3.308/102/2008, nr. 3.286/102/2008, nr. 3.380/102/2008, nr. 3.325/102/2008, nr. 3.446/102/2008 și nr. 3.324/102/2008 ale Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, în dosarele nr. 2.852/122/2008, nr. 106/122/2009, nr. 2.958/122/2008, nr. 45/122/2008, nr. 1.388/122/2008, nr. 1/122/2009 și nr. 514/122/2009 ale Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, în dosarele nr. 727/115/2009, nr. 726/115/2009, nr. 725/115/2009, nr. 723/115/2009, nr. 721/115/2009 și nr. 810/115/2009 ale Tribunalului Caraș-Severin - Secția civilă, în dosarele nr. 2.451/95/2009, nr. 4.042/95/2009, nr. 4.054/95/2009, nr. 4.055/95/2009, nr. 3.199/95/2009, nr. 3.049/95/2009, nr. 3.181/95/2009, nr. 3.196/95/2009, nr. 4.092/95/2009, nr. 4.132/95/2009, nr. 4.103/95/2009, nr. 4.048/95/2009, nr. 4.577/95/2009, nr. 4.086/95/2009, nr. 4.079/95/2009, nr. 4.076/95/2009, nr. 4.073/95/2009, nr. 3.183/95/2009, nr. 3.212/95/2009, nr. 3.304/95/2009, nr. 3.178/95/2009, nr. 3.245/95/2009, nr. 3.061/95/2009, nr. 4.419/95/2009, nr. 4.416/95/2009, nr. 4.420/95/2009, nr. 3.213/95/2009, nr. 3.207/95/2009, nr. 3.194/95/2009, nr. 3.936/95/2009, nr. 4.059/95/2009, nr. 4.049/95/2009, nr. 3.185/95/2009, nr. 4.093/95/2009, nr. 4.099/95/2009, nr. 3.305/95/2009, nr. 4.066/95/2009, nr. 3.238/95/2009, nr. 3.169/95/2009, nr. 3.060/95/2009, nr. 3.355/95/2009, nr. 3.575/95/2009, nr. 3.574/95/2009 și nr. 3.569/95/2009 ale Tribunalului Gorj Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și în dosarele nr. 1.931/120/2009, nr. 1.795/120/2009, nr. 1.550/120/2009, nr. 1.557/120/2009, nr. 1.547/120/2009, nr. 1.969/120/2009, nr. 1.693/120/2009, nr. 2.098/120/2009, nr. 2.092/120/2009 și nr. 1.364/120/2008 ale Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 6.146D/2009nr. 6.169D/2009, nr. 6.175D/2009-nr. 6.180D/2009 și nr. 6.236D/2009-nr. 6.289D/2009 este identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 6.147D/2009nr. 6.169D/2009, nr. 6.175D/2009-nr. 6.180D/2009 și nr. 6.236D/2009-nr. 6.289D/2009 la Dosarul nr. 6.146D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că susținerile autorilor excepției reprezintă probleme de aplicare a legii de competența instanței de judecată, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 15 și 22 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.379/102/2008, nr. 1.770/117/2009 și nr. 2.819/117/2009, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" S.A. din București cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

Prin încheierile din 4 și 29 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 6.290/107/2008, nr. 5.180/107/2008, nr. 5.226/107/2008, nr. 5.235/107/2008, nr. 5.301/107/2008, nr. 6.027/107/2008 și nr. 5.172/107/2008, Curtea de Apel Alba-Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

Prin încheierile din 11, 12 și 25 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.438/102/2008, nr. 3.308/102/2008, nr. 3.286/102/2008, nr. 3.380/102/2008, nr. 3.325/102/2008, nr. 3.446/102/2008 și nr. 3.324/102/2008, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" S.A. din București cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

Prin încheierile din 20 și 27 martie 2009, 24 aprilie 2009, 8 și 22 mai 2009, 9 și 18 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 2.852/122/2008, nr. 106/122/2009, nr. 2.958/122/2008, nr. 45/122/2008, nr. 1.388/122/2008, nr. 1/122/2009 și nr. 514/122/2009, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

Prin încheierile din 6 iulie 2009, pronunțate în dosarele nr. 727/115/2009, nr. 726/115/2009, nr. 725/115/2009, nr. 723/115/2009, nr. 721/115/2009 și nr. 810/115/2009, Tribunalul Caraș-Severin - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Refraceram" - S.A. din Baru, județul Hunedoara, cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

Prin încheierile din 29 aprilie 2009, 6, 13 și 20 mai 2009, 2, 9 și 17 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 2.451/95/2009, nr. 4.042/95/2009, nr. 4.054/95/2009, nr. 4.055/95/2009, nr. 3.199/95/2009, nr. 3.049/95/2009, nr. 3.181/95/2009, nr. 3.196/95/2009, nr. 4.092/95/2009, nr. 4.132/95/2009, nr. 4.103/95/2009, nr. 4.048/95/2009, nr. 4.577/95/2009, nr. 4.086/95/2009, nr. 4.079/95/2009, nr. 4.076/95/2009, nr. 4.073/95/2009, nr. 3.183/95/2009, nr. 3.212/95/2009, nr. 3.304/95/2009, nr. 3.178/95/2009, nr. 3.245/95/2009, nr. 3.061/95/2009, nr. 4.419/95/2009, nr. 4.416/95/2009, nr. 4.420/95/2009, nr. 3.213/95/2009, nr. 3.207/95/2009, nr. 3.194/95/2009, nr. 3.936/95/2009, nr. 4.059/95/2009, nr. 4.049/95/2009, nr. 3.185/95/2009, nr. 4.093/95/2009, nr. 4.099/95/2009, nr. 3.305/95/2009, nr. 4.066/95/2009, nr. 3.238/95/2009, nr. 3.169/95/2009, nr. 3.060/95/2009, nr. 3.355/95/2009, nr. 3.575/95/2009, nr. 3.574/95/2009 și nr. 3.569/95/2009, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" S.A. din București cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

Prin încheierile din 13, 19, 25, 26 și 27 mai 2009 și 1, 15 și 17 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 1.931/120/2009, nr. 1.795/120/2009, nr. 1.550/120/2009, nr. 1.557/120/2009, nr. 1.547/120/2009, nr. 1.969/120/2009, nr. 1.693/120/2009, nr. 2.098/120/2009, nr. 2.092/120/2009 și nr. 1.364/120/2008, Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, care prevede că orice dispoziție contrară acestui act normativ se abrogă, este contrar dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 79 alin. (1) din Constituție, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare a legii. În acest sens, autorul face referire la normele procedurale aplicabile în spețele sale, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii nu este în măsură să clarifice care dintre acestea urmează să se aplice. Astfel, arată că prevederile

art. 72 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementează aceeași materie, respectiv instanța competentă să soluționeze aceste conflicte. Cu toate că, din perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în speță ar trebui să fie incidente reglementările mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul special pe care îl are

Legea nr. 168/1999

față de dreptul comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispozițiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijină concluzia pe care autorul excepției o consideră esențială pentru motivarea sa, anume că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii încalcă principiul efectivității juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligația de a asigura adoptarea unor dispoziții legale eficiente care să fie coerente (Cauza Unιdic contra Franței - 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României - 2009), să aibă vocația de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru a se evita o jurisprudență neuniformă (Cauza Santo Pinto contra Portugaliei - 2008). În plus față de acestea, autorul excepției amintește că, prin dispozițiile art. 62 alin. (1) și

art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresă directă, excluzând, prin urmare, abrogarea implicită. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerența sistemului legislativ, cât și pentru a asigura eficacitatea principiului separației puterilor în stat, întrucât nu permite judecătorului să legifereze expres unde legiuitorul a tăcut, respectiv să constate abrogarea, deși legiuitorul nu a făcut-o. Nerespectarea prevederilor

Legii nr. 24/2000

prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator implicit, precum textul de lege criticat, are semnificația încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevede obligativitatea respectării Constituției și a legilor, obligație căreia trebuie să se supună inclusiv Parlamentul, întrucât textul constituțional nu face nicio distincție cu privire la destinatarii normei.

Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă, Tribunalul Caraș-Severin - Secția civilă, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții potrivit cărora "Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] - orice alte dispoziții contrare".

Autorii excepției consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) care stabilește domeniul de reglementare al legii și art. 79 alin. (1) referitor la atribuțiile Consiliului Legislativ. De asemenea, consideră că este încălcat și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că întreaga motivare a acesteia se referă la modul de interpretare și aplicare în timp a două legi organice, și anume Codul muncii și

Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă. Autorii excepției susțin, în acest sens, că există o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată, în privința constatării abrogării implicite a prevederilor

art. 72 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, având drept consecință pronunțarea unor hotărâri judecătorești diferite asupra aceleiași probleme de drept. De asemenea, arată că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă cu prilejul adoptării Codului muncii.

Or, Curtea reține că problemele ce țin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenței în cauză a unor texte de lege, revin instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", iar nu instanței de contencios constituțional. Astfel, instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanței de judecată poate fi atacată la instanța superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.

Eventualele necorelări de ordin legislativ dintre dispozițiile

Legii nr. 168/1999

și cele ale

Legii nr. 53/2003

nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate și nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susținerii neconstituționalității unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale, ci în competența exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări pentru a asigura ordinea juridică necesară.

Curtea Constituțională nu poate fi transformată în legiuitor pozitiv, ci trebuie să își limiteze rolul la cel de legiuitor negativ, având doar competența de a lipsi de efecte juridice legile neconstituționale.

De asemenea, Curtea reține că atribuțiile sale privind analiza conformității unor texte de lege cu Constituția nu se pot extinde și asupra aspectelor ce țin de respectarea normelor de tehnică legislativă, atât timp cât aceste norme nu au relevanță în plan constituțional.

De altfel, în acest sens s-a pronunțat Curtea și prin

Decizia nr. 1.016 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București și Societatea Comercială "Refraceram" - S.R.L. din Baru, județul Hunedoara, în dosarele nr. 3.379/102/2008, nr. 1.770/117/2009 și nr. 2.819/117/2009 ale Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 6.290/107/2008, nr. 5.180/107/2008, nr. 5.226/107/2008, nr. 5.235/107/2008, nr. 5.301/107/2008, nr. 6.027/107/2008 și nr. 5.172/107/2008 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 3.438/102/2008, nr. 3.308/102/2008, nr. 3.286/102/2008, nr. 3380/102/2008, nr. 3325/102/2008, nr. 3.446/102/2008 și nr. 3.324/102/2008 ale Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, în dosarele nr. 2.852/122/2008, nr. 106/122/2009, nr. 2.958/122/2008, nr. 45/122/2008, nr. 1.388/122/2008, nr. 1/122/2009 și nr. 514/122/2009 ale Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, în dosarele nr. 727/115/2009, nr. 726/115/2009, nr. 725/115/2009, nr. 723/115/2009, nr. 721/115/2009 și nr. 810/115/2009 ale Tribunalului Caraș-Severin - Secția civilă, în dosarele nr. 2.451/95/2009, nr. 4.042/95/2009, nr. 4.054/95/2009, nr. 4.055/95/2009, nr. 3.199/95/2009, nr. 3.049/95/2009, nr. 3.181/95/2009, nr. 3.196/95/2009, nr. 4.092/95/2009, nr. 4.132/95/2009, nr. 4.103/95/2009, nr. 4.048/95/2009, nr. 4.577/95/2009, nr. 4.086/95/2009, nr. 4.079/95/2009, nr. 4.076/95/2009, nr. 4.073/95/2009, nr. 3.183/95/2009, nr. 3.212/95/2009, nr. 3.304/95/2009, nr. 3.178/95/2009, nr. 3.245/95/2009, nr. 3.061/95/2009, nr. 4.419/95/2009, nr. 4.416/95/2009, nr. 4.420/95/2009, nr. 3.213/95/2009, nr. 3.207/95/2009, nr. 3.194/95/2009, nr. 3.936/95/2009, nr. 4.059/95/2009, nr. 4.049/95/2009, nr. 3.185/95/2009, nr. 4.093/95/2009, nr. 4.099/95/2009, nr. 3.305/95/2009, nr. 4.066/95/2009, nr. 3.238/95/2009, nr. 3.169/95/2009, nr. 3.060/95/2009, nr. 3.355/95/2009, nr. 3.575/95/2009, nr. 3.574/95/2009 și nr. 3.569/95/2009 ale Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și în dosarele nr. 1.931/120/2009, nr. 1.795/120/2009, nr. 1.550/120/2009, nr. 1.557/120/2009, nr. 1.547/120/2009, nr. 1.969/120/2009, nr. 1.693/120/2009, nr. 2.098/120/2009, nr. 2.092/120/2009 și nr. 1.364/120/2008 ale Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.