Decizia nr. 193/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 62 alin. (2), art. 63 alin. (2), art. 64 alin. (1) și art. 73 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Zoltan Valentin - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 62 alin. (2), art. 63 alin. (2), art. 64 alin. (1) și
art. 73 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii și art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cabinet M Oproiu" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 7.664/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent-șef, referând asupra cauzei, arată că partea Mariana Dumitru (fostă Năstase) a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 4 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7.664/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 62 alin. (2), art. 63 alin. (2), art. 64 alin. (1) și
art. 73 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii și art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă.
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Cabinet M Oproiu" - S.R.L. din București cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 7.391 din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în contradictoriu cu Mariana Dumitru (fostă Năstase).
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține că textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3), art. 24, art. 53 alin. (1) și art. 135 alin. (1), precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată, în esență, că dispozițiile art. 62 alin. (2), art. 63 alin. (2), art. 64 alin. (1) și
art. 73 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii "apar ca fiind de un formalism excesiv, inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului care este pus într-o situație de dezechilibru față de reclamant".
Cât privește art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, autorul excepției consideră acest text de lege ca fiind neconstituțional, "deoarece lasă la aprecierea instanței posibilitatea conexării cauzelor în situațiile care sunt îndeplinite condițiile impuse de acest text de lege pentru conexare și nu obligă la luarea unei astfel de măsuri, în condițiile în care este cert că aplicarea acestei măsuri va duce la o mai bună realizare a actului de înfăptuire a justiției, o economisire de timp și cheltuieli, precum și o judecată unitară - care toate coroborate duc la respectarea, într-un final, a drepturilor esențiale ale părților".
Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 62 alin. (2), art. 63 alin. (2), art. 64 alin. (1) și
art. 73 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, și art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă.
Aceste texte de lege sunt raportate la prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea unor drepturi sau al unor libertăți și art. 135 alin. (1) privind economia de piață.
Examinând excepția, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, în realitate, este nemulțumit de "formalismul" impus de textele de lege criticate, în sensul că aplicarea acestora de către instanța de judecată "nu face decât să statueze preeminența formei asupra fondului".
Or, toate aspectele invocate țin de modul de aplicare a legii și de stabilirea unei interpretări a situațiilor de fapt, care nu intră în competența instanței de contencios constituțional, așa cum aceasta este reglementată de Constituție și de
Legea nr. 47/1992 , ci a instanțelor de judecată.
Deoarece atribuțiile Curții Constituționale privind analiza conformității unor texte de lege cu Constituția nu se pot extinde și asupra aspectelor invocate de autorul excepției în prezenta cauză, critica de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 62 alin. (2), art. 63 alin. (2), art. 64 alin. (1) și
art. 73 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii și art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cabinet M Oproiu" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 7.664/3/2008 Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.