Decizia nr. 202/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 95/2006 14 aprilie 2006 (prevederi anume) privind reforma în domeniul sănătății
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Gheorghe Bogariu în Dosarul nr. 5.700/97/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 4 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.700/97/2008, Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Bogariu în dosarul menționat mai sus având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că
art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
încalcă accesul liber la justiție, dreptul la ocrotirea sănătății și principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, întrucât obligă persoanele care realizează venituri atât în baza unui contract de muncă, cât și ca persoane fizice autorizate, la plata unei duble contribuții pentru asigurările de sănătate, contribuția calculându-se asupra ambelor categorii de venituri.
Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor constituționale invocate. Face trimitere, în acest sens, la
deciziile Curții Constituționale nr. 301/2008
și nr. 469/2006. Mai arată că autorul excepției propune, de fapt, o altă interpretare a textului de lege criticat.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, modificate prin
art. I pct. 54 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2008
pentru modificarea și completarea
privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2008. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(3) În cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a)-e), alin. (21) și la art. 213 alin. (2) lit. h), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 34 alin. (1) și (3) referitoare la dreptul la ocrotirea sănătății și ale art. 56 alin. (2) privind contribuțiile financiare.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile
art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și cu motivări similare. Astfel, prin
Decizia nr. 1.175 din 17 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2009, Curtea a respins criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor
art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
pentru motivele acolo arătate.
Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Gheorghe Bogariu în Dosarul nr. 5.700/97/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.