Decizia nr. 215/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 și 2 și ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 și 2 și ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dragoș Petrișor în Dosarul nr. 5.797/2/2009 (număr în format vechi 1.508/2009) al Curții de Apel București - Secția I penală.
La apelul nominal răspund părțile Mihai Fercheluc și Petăr Marinov Zikolov, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Partea Mihai Fercheluc solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată de autorul acesteia.
Partea Petăr Marinov Zikolov lasă la aprecierea Curții soluționarea cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Decizia nr. 3.655 din 6 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 8.408/1/2009, admițând recursul împotriva Încheierii din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel București - Secția I penală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 și 2 și ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dragoș Petrișor în Dosarul nr. 5.797/2/2009 (număr în format vechi 1.508/2009) al Curții de Apel București - Secția I penală, cu ocazia soluționării unei cauze penale în care, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, autorul excepției, având, la momentul săvârșirii faptei, calitatea de căpitan, a fost trimis în judecată pentru o infracțiune în legătură cu serviciul, alături de inculpați civili.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 126 alin. (5) teza a doua referitoare la înființarea de instanțe specializate, întrucât reunirea cauzelor este lăsată la aprecierea subiectivă a procurorului, care statuează, în absența unor criterii legale prestabilite, că "există legătură și reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire a justiției". Se ajunge astfel la situația în care, pentru aceeași încadrare juridică a faptelor și aceeași calitate de militari, o parte din învinuiți sunt cercetați de către un procuror civil specializat în infracțiuni contra securității naționale, iar alți învinuiți de către un procuror militar specializat în infracțiuni de serviciu săvârșite de militari. Mai arată că, potrivit art. 126 alin. (5) din Legea fundamentală, intenția legiuitorului constituant a fost să permită înființarea instanțelor specializate tocmai în ideea de a avea competență exclusivă în soluționarea unor litigii cu un anume grad de specificitate.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate aduc atingere principiilor constituționale invocate de autorul excepției, întrucât dau posibilitatea procurorului ca, în cazul în care, prin simpla lui apreciere, stabilește că există o legătură între o infracțiune de competența sa și o alta ce nu este în competența sa, ci în cea a unui procuror militar, să efectueze urmărirea penală și pentru infracțiunea de competența procurorului militar și, mai mult, să sesizeze spre soluționarea cauzei o instanță civilă, în condițiile în care competența, după calitatea persoanei, ar fi revenit instanței militare.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 și 2 și ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedură penală. Prevederile art. 35 alin. 2 din Codul de procedură penală au fost modificate prin
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 34 lit. d): "Este conexitate: [...] d) când între două sau mai multe infracțiuni există legătură și reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire a justiției.";
- Art. 35 alin. 1 și 2: "În caz de indivizibilitate sau conexitate, dacă competența în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte aparține, potrivit legii, mai multor instanțe de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă competența după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad.
Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta militară, competența revine instanței civile.";
- Art. 45 alin. 1: "Dispozițiile cuprinse în art. 30-36, 38, 40, 42 și 44 se aplică în mod corespunzător și în cursul urmăririi penale."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 126 alin. (5) teza a doua referitoare la înființarea de instanțe specializate.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 și 2 și ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedură penală de către organele de urmărire penală. Eventualele greșeli de aplicare a legii nu pot constitui, însă, motive de neconstituționalitate a prevederilor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
Totodată, autorul excepției solicită completarea dispozițiilor art. 34 lit. d) din Codul de procedură penală, în sensul de a prevedea criterii legale pentru stabilirea existenței legăturii între cauze în vederea reunirii acestora, precum și privitor la înțelesul sintagmei de "bună înfăptuire a justiției". O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 și 2 și ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dragoș Petrișor în Dosarul nr. 5.797/2/2009 (număr în format vechi 1.508/2009) al Curții de Apel București - Secția I penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.