Decizia nr. 200/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 26/1990 5 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind registrul comerțului
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre și Ioan Dobre în Dosarul nr. 27.706/2009 al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 5.333D/2009.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în următoarele dosare: Dosarul nr. 5.334D/2009, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceiași autori în Dosarul nr. 27.705/2009 al aceluiași oficiu al registrului comerțului; Dosarul nr. 5.745D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "Primus" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 1.286/1.259/2008 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă; Dosarul nr. 6.883D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Pitești și Nicolae Tănase Marinescu în Dosarul nr. 46.167/2009 al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 5.334D/2009, nr. 5.745D/2009 și nr. 6.883D/2009 la Dosarul nr. 5.333D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990 , întrucât nu au legătură cu cauzele în cadrul cărora au fost ridicate excepțiile.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile pronunțate în dosarele nr. 27.706/2009, nr. 27.705/2009, nr. 46.167/2009 și, respectiv, nr. 1.286/1259/2008, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș - judecătorul-delegat și Judecătoria Pitești - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, respectiv doar a prevederilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre, Ioan Dobre, Societatea Comercială "Primus" - S.R.L. din Pitești, Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Pitești și Nicolae Tănase Marinescu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de recuzare.
În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, având un conținut similar, se susține că dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă creează un dezechilibru între justițiabil și judecător, întrucât justițiabilul nu poate participa la judecarea cererii de recuzare, astfel că nu își poate susține adecvat cererea de recuzare, în vreme ce judecătorul recuzat are dreptul de a se apăra în fața completului ce soluționează această cerere.
Judecătorul-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș apreciază că prevederile art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Cât privește dispozițiile
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, apreciază că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzelor aflate pe rolul său.
Judecătoria Pitești - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Autoritățile menționate nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Referitor la legalitatea sesizării, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 1.054 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, că judecătorul-delegat la oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal poate fi considerat "instanță de judecată" în sensul prevederilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
și, ca atare, poate sesiza Curtea Constituțională, prin încheiere, cu o excepție de neconstituționalitate ridicată în fața sa.
Așadar, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă și ale
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
- Art. 31 din Codul de procedură civilă: "Instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
În cursul judecării cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedură.";
- Art. 34 din Codul de procedură civilă: "Încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.
Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.
Când instanța superioară de fond constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță.";
-
Articolul 6
din Legea nr. 26/1990 : "Art. 6. - (1) Înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.
(1^1) Judecătorul-delegat întâi sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt județ se va pronunța, prin aceeași încheiere, și asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel înființate, radierii celor care își încetează existența ori înregistrării în registrul comerțului a modificării actelor constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate, după caz, precum și asupra înmatriculării și radierii persoanelor juridice care își schimbă sediul social în alt județ.
(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanță, cu cel puțin două zile înaintea termenului de judecată.
(8) În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului."
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în fața legii, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și la principiul nediscriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
I. Judecătorul-delegat care a sesizat instanța de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990
a apreciat că prevederile de lege menționate nu au legătură cu cauzele aflate pe rolul său, care constau în soluționarea unor cereri de recuzare. Cu toate acestea, a învestit Curtea cu cererea de examinare a constituționalității acestora. Curtea Constituțională constată că dispozițiile
art. 6 din Legea nr. 26/1990
nu au legătură cu obiectul litigiului dedus judecății. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (6) coroborate cu cele ale
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Așadar, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990
este inadmisibilă.
De altfel, excepția de neconstituționalitate având acest obiect este și nemotivată, neexistând o argumentare a criticii nici în cererile scrise prin care autorii au ridicat excepția, nici în cuprinsul încheierilor de sesizare. Prin urmare, nu este îndeplinită condiția cerută de prevederile art. 10 alin. (2), ceea ce conduce, de asemenea, la respingerea acesteia ca inadmisibilă.
II. În ceea ce privește prevederile art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale invocate și de autorii prezentei excepții. În acest sens este
Decizia nr. 1.339 din 22 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 14 decembrie 2009, sau
Decizia nr. 1.074 din 14 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că textele de lege criticate sunt constituționale, reținând că judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a cererii de recuzare. Încheierea de respingere a acesteia poate fi atacată odată cu fondul, instanța superioară urmând a reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluțiile pronunțate prin deciziile amintite și considerentele pe care acestea s-au bazat își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 și art. 34 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre, Ioan Dobre, Societatea Comercială "Astra" - S.A. și Nicolae Tănase Marinescu în dosarele nr. 27.706/2009, nr. 27.705/2009 și nr. 46.167/2009 ale Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș - judecătorul-delegat și de Societatea Comercială "Primus" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 1.286/1.259/2008 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă.
II. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre, Ioan Dobre în dosarele nr. 27.706/2009 și nr. 27.705/2009 ale Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș - judecătorul-delegat.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.