Decizia nr. 298/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și 147 din Codul penal și ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 188/1999 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 145 și 147 din Codul penal și ale Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Vasile Fulger în Dosarul nr. 601/251/2008 al Judecătoriei Luduș.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 27 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 601/251/2008, Judecătoria Luduș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 145 și 147 din Codul penal și ale Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici. Excepția a fost ridicată de Vasile Fulger cu ocazia soluționării dosarului menționat mai sus.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile
art. 145 și 147 din Codul penal și ale Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici încalcă egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil, precum și dispozițiile constituționale referitoare la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, întrucât între prevederile Codului penal criticate și dispozițiile
există neconcordanță cu privire la definiția funcționarului public, ceea ce creează posibilitatea ca o persoană să fie considerată sau nu funcționar public, în mod arbitrar, în funcție de nevoile urmăririi penale.
Judecătoria Luduș consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Arată că, în realitate, autorul excepției este nemulțumit de interpretarea și aplicarea legii, problemă care excedează competenței Curții Constituționale. Invocă, în acest sens,
deciziile nr. 276/2002
și nr. 832/2007 ale Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 145 și 147 din Codul penal și ale Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile din Codul penal criticate de autorul excepției au următorul cuprins:
- Art. 145: "Prin termenul «public» se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.";
- Art. 147: "Prin «funcționar public» se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145.
Prin «funcționar» se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitoare la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia invocă existența unor necorelări de reglementare între dispozițiile
art. 145 și 147 din Codul penal și prevederile Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, respectiv critică modul de aplicare a textelor de lege atacate. Or, aspecte ca cele arătate nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional, corelarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare, iar aplicarea legii de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 145 și 147 din Codul penal și ale Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Vasile Fulger în Dosarul nr. 601/251/2008 al Judecătoriei Luduș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.