Decizia nr. 430/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) și (2) și ale

art. 103 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Zhao Jufeng în Dosarul nr. 2.317/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 6.826D/2009 al Curții Constituționale.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 7.265D/2009 și nr. 7.266D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 102 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , respectiv a dispozițiilor art. 102 alin. (1) și (2) și art. 103 lit. f) din aceeași ordonanță de urgență a Guvernului, ridicată de Chen Rugen și Wang Haisen în dosarele nr. 2.127/2/2009 și nr. 2.362/2/2009 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspund Zhao Jufeng și Chen Rugen, autori ai excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 6.826D/2009 și nr. 7.265D/2009, însoțiți de domnul Ioan Budura, interpret autorizat de limba chineză. Se constată lipsa celuilalt autor al excepției și a părții Oficiul Român pentru Imigrări, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curții că toate aceste dosare se află la al doilea termen de judecată.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect al cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor.

Autorii prezenți și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 7.265D/2009 și nr. 7.266D/2009 la Dosarul nr. 6.826D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorilor prezenți. Aceștia descriu împrejurările personale care justifică solicitările lor de a rămâne pe teritoriul României.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, precizând că prevederile de lege criticate au ca scop protejarea vieții de familie, astfel că nu contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate de autorii excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 27 mai 2009, 13 mai 2009 și 10 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 2.317/2/2009, nr. 2.127/2/2009 și, respectiv, nr. 2.362/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (1) și (2) și ale

art. 103 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România.

Excepțiile au fost ridicate de Zhao Jufeng, Chen Rugen și Wang Haisen în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a regimului tolerării șederii acesteia pe teritoriul României sau de prelungire a acestuia.

În motivările excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate nu menționează explicit motivul vieții de familie ca motiv de acordare a regimului tolerării, iar noțiunile "motive obiective" și "împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și de neînlăturat" sunt prea vagi și imprecise. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, legea trebuie să indice cu suficientă claritate limitele și modalitățile de exercitare a marjei de apreciere acordate autorităților.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, reiterând argumentele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, întrucât tolerarea rămânerii pe teritoriul României a străinilor care nu au drept de ședere este o măsură legală, care nu impietează exercitarea dreptului persoanei la respectarea vieții private și de familie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorilor prezenți, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 102 alin. (1) și (2) și ale

art. 103 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul conținut:

- Art. 102 alin. (1) și (2): "(1) Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul țării acordată de Oficiul Român pentru Imigrări străinilor care nu au dreptul de ședere și, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.

(2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege acele împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și care nu pot fi înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României.";

- Art. 103 lit. f): "Străinii prevăzuți la art. 102 alin. (1) pot fi tolerați în următoarele situații: (...)

f) atunci când Oficiul Român pentru Imigrări constată că aceștia se află în imposibilitatea de a părăsi temporar România din alte motive obiective."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Constituție și celor ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la viață familială și privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai examinat constituționalitatea prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate prin prisma acelorași critici de neconstituționalitate ca și cele formulate în prezentele cauze conexate și prin raportare la aceleași texte constituționale și convenționale. Prin mai multe decizii, instanța de contencios constituțional a statuat că acestea nu contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate în motivarea excepțiilor. Dintre cele mai recente decizii pronunțate în acest sens poate fi menționată

Decizia nr. 75 din 21 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 23 februarie 2010, sau

Decizia nr. 112 din 9 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluțiile și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (1) și (2) și ale

art. 103 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Zhao Jufeng, Chen Rugen și Wang Haisen în dosarele nr. 2.317/2/2009, nr. 2.127/2/2009 și, respectiv, nr. 2.362/2/2009 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2010.