Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 493/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 598 și ale art. 600 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
20 aprilie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 365 din 3 iunie 2010
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.084 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 598 și ale art. 600 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Bucă în Dosarul nr. 2.885/104/2009 al Tribunalului Olt - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.885/104/2009, Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 598 și ale art. 600 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Nicolae Bucă într-un dosar având ca obiect o cerere de instituire a unui sechestru judiciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul apreciază că ansamblul instituției sechestrului judiciar are în vedere interzicerea exercitării în nume propriu a atributelor aferente dreptului de proprietate în situația în care ar exista o contestație asupra dreptului de proprietate din partea unui terț. Totodată, măsura poate fi dispusă de către instanța de judecată fără ca solicitantul să fie obligat la plata vreunei cauțiuni care să garanteze o eventuală recuperare a prejudiciului care este posibil să se producă în patrimoniul reclamantului ca urmare a interzicerii exercitării dreptului său de proprietate asupra bunului. Această măsură echivalează cu o expropriere temporară a bunului din mâinile proprietarului, fără să fie plătită o justă și prealabilă despăgubire, așa cum în mod imperativ dispun prevederile art. 44 alin. (3) din Constituție. Prin această reglementare legală se încalcă atât principiul garantării dreptului de proprietate, cât și dispozițiile art. 20 și 21 din Constituție. Prevederea legală încalcă și dispozițiile tratatelor internaționale la care România este parte, prin aceasta încălcându-se dispozițiile art. 20 din Constituție coroborate cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Tribunalul Olt - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 598 și ale art. 600 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul conținut:

- Art. 598: "Ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, instanța competentă pentru judecarea cererii principale va putea să încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.";

- Art. 600 alin. 1 teza a doua: "În caz de admitere, instanța va putea să oblige pe reclamant la darea unei cauțiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare, prin numeroase decizii, constatând că sunt constituționale.

Astfel, de exemplu, referitor la dispozițiile art. 598 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 315 din 29 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2007, și prin

Decizia nr. 621 din 17 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.125 din 13 decembrie 2005.

Cu aceste prilejuri, Curtea a reținut că, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar, în conformitate cu art. 136 alin. (5) din Constituție, proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice. Potrivit acestor dispoziții, legiuitorul ordinar este așadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea a constatat că prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale.

Mai mult, potrivit art. 600 din Codul de procedură civilă, cererea de sechestru judiciar se judecă, în mod obligatoriu, cu citarea părților, această procedură având deci caracter contencios. Cu acest prilej, părțile pot învedera instanței împrejurările care să justifice sau nu luarea unei asemenea măsuri, beneficiind de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 600 alin. (1) teza a doua, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 1.016 din 8 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007. Astfel, Curtea a constatat că cererea de sechestru judiciar se judecă, în mod obligatoriu, cu citarea părților, această procedură având caracter contencios. Astfel, părțile pot învedera instanței împrejurările care să justifice sau nu luarea unei asemenea măsuri, beneficiind de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege.

De asemenea, Curtea a constatat că numai în caz de admitere a cererii de sechestru judiciar "instanța va putea să oblige pe reclamant la darea unei cauțiuni", în cazul bunurilor imobile procedându-se la înscrierea sechestrului judiciar în cartea funciară.

Prevederile cuprinse în textul de lege criticat au caracter de normă dispozitivă, astfel încât judecătorii fondului sunt suverani să ordone un asemenea sechestru cu sau fără cauțiune, în ipoteza admiterii cererii de sechestru judiciar.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 598 și ale art. 600 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Bucă în Dosarul nr. 2.885/104/2009 al Tribunalului Olt - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.