Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 471/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
20 aprilie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 379 din 8 iunie 2010
Citează
2 acte
Structură
2 articole · 7.275 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Ioan Vida

- președinte

Nicolae Cochinescu

- judecător

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Simona Ricu

- procuror

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Adalbert Gabriel Gazdovici în Dosarul nr. 823/238/2009 al Judecătoriei Gurahonț.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 6 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 823/238/2009, Judecătoria Gurahonț a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă .

Excepția a fost ridicată de Adalbert Gabriel Gazdovici într-un dosar având ca obiect o cerere de ordonanță președințială.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că

art. 11 din Constituție

stabilește obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte, precum și faptul că tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. Integrarea normelor internaționale în dreptul intern se realizează prin ratificarea instrumentelor juridice internaționale, operațiune prin care acestora li se conferă forță obligatorie de către Parlament.

Articolul 20

din Constituție

stabilește că interpretarea și aplicarea drepturilor și libertăților cetățenești se face în concordanță cu prevederile tratatelor internaționale la care România este parte.

Articolul 6

din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă ca o cauză să fie examinată în mod echitabil și acest lucru trebuie înțeles în sensul respectării principiilor fundamentale care guvernează desfășurarea procesului (principiul contradictorialității și principiul dreptului la apărare). Prima teză a

art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă

"ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților" contravine principiului contradictorialității și prin aceasta

art. 24 alin. (1) din Constituție

și

art. 6 paragraful 1 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Simpla împrejurare că măsura luată de instanță este de principiu vremelnică nu justifică această încălcare a unui principiu fundamental al oricărui proces.

Judecătoria Gurahonț consideră că dispozițiile legale

criticate sunt constituționale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă , prevederi care au următorul conținut: "Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților și chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgență și cu precădere. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern,

art. 20

referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și

art. 24 alin. (1)

privind dreptul la apărare, precum și

art. 6 paragraful 1 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat în numeroase cazuri asupra dispozițiilor

art. 581 din Codul de procedură civilă , raportate la prevederile art . 24 din Constituție

și la cele ale

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, constatând că acestea sunt constituționale. De exemplu, prin

Decizia nr. 426 din 10 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 11 iunie 2007, s-a reținut că prin procedura de urgență instituită de

art. 581 din Codul de procedură civilă

nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiției în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Totodată, posibilitatea atacării cu recurs a ordonanței președințiale sau a contestării executării acesteia, posibilitate prevăzută de

art. 582 din Codul de procedură civilă , constituie un argument în plus în favoarea deplinei respectări a dreptului la apărare.

Neintervenind elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Adalbert Gabriel Gazdovici în Dosarul nr. 823/238/2009 al Judecătoriei Gurahonț.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.