Memorandumul din 31 martie 2009

Articolul 1

Scop

Scopul prezentului memorandum de înțelegere este să creeze cadrul juridic al cooperării între părți sub egida Operațiunii Black Sea Harmony (OBSH), în scopul combaterii riscurilor maritime în Marea Neagră, precum și să determine metodele și responsabilitățile privind schimbul de informații pentru OBSH între Comandamentul Forțelor Navale Turce și Statul Major al Forțelor Navale Române, în calitate de reprezentanți autorizați ai părților.

Articolul 2

Definiții

1. Informații înseamnă informațiile referitoare la OBSH, menționate la art. 4 alin. 8, care sunt schimbate potrivit prezentului memorandum de înțelegere, incluzând, dar nelimitându-se la forme de exprimare scrise, verbale sau vizuale, filme, slide-uri, fotografii, casete, discuri.

2. Centrul permanent de coordonare a Operațiunii Black Sea Harmony (OBSH PCC) înseamnă centrul care, sub autoritatea unui ofițer de comandă turc, acționează ca centru de coordonare pentru OBSH, cu participarea unui ofițer de stat major și de legătură desemnat de partea română. Centrul funcționează 24 de ore, 7 zile pe săptămână.

3. Ofițeri de legătură:

a) Ofițerul de legătură român înseamnă ofițerul român de marină, care este numit la OBSH PCC sub autoritatea administrativă a atașatului militar român în Republica Turcia și este împuternicit să acționeze ca punct național de contact al părții române la OBSH PCC.

Ofițerul de legătură va lucra la OBSH PCC între orele 9,00 și 18,00 și va fi pregătit să răspundă la chemare și să se prezinte la centru ori de câte ori este nevoie, în afara orelor de program, la sfârșit de săptămână sau în timpul sărbătorilor legale.

b) Ofițerul de legătură turc înseamnă ofițerul turc de marină, învestit cu autoritatea de a acționa ca punct de contact pentru OBSH într-o locație stabilită de Ministerul Apărării Naționale din România, aflat sub autoritatea administrativă a Ambasadei Republicii Turcia în România.

4. Vase suspecte înseamnă acele vase care folosesc rute maritime obișnuite sau neobișnuite și asupra cărora există indicii că sunt implicate în activități cum ar fi terorismul, traficul ilicit cu arme de distrugere în masă, mijloacele lor de livrare și materiale conexe, precum și în alte activități ilegale care creează riscuri maritime și care implică observare și monitorizare atentă.

Articolul 3

Aria de aplicare

1. Schimbul de informații pentru operațiuni maritime va acoperi unitățile desfășurate pentru OBSH, comandamentele navale ale părților și OBSH PCC aflat la Karadeniz Eregli, provincia Zonguldak (Republica Turcia). Schimbul de informații va fi implementat prin OBSH PCC de la Karadeniz Eregli.

2. Unitățile române și turce care cooperează în cadrul OBSH vor întreprinde acțiuni de prezență navală pe rutele de trafic ale vaselor comerciale și vor executa operațiuni de supraveghere sistematică în propria arie de jurisdicție maritimă și în spațiul aerian de deasupra acesteia, în Marea Neagră, în conformitate cu dreptul internațional și legislația națională a statelor părților. Statul Major al Forțelor Navale Române - împreună cu autoritățile române competente - și Forțele Navale Turce:

a) vor desfășura operațiuni de recunoaștere;

b) vor întreprinde acțiuni de urmărire a vaselor suspecte, dacă se impune, numai în strictă conformitate cu legislația fiecărui stat;

c) vor coopera prin intermediul OBSH PCC în vederea coordonării acțiunilor.

3. Autoritățile competente pentru implementarea prezentului memorandum de înțelegere sunt:

a) pentru Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Forțelor Navale;

b) pentru Guvernul Republicii Turcia, Comandamentul Forțelor Navale Turce.

Articolul 4

Management și responsabilități

1. Fiecare parte va informa cealaltă parte asupra eventualelor impedimente apărute în procesul de schimb de date care se datorează unor evenimente neprevăzute, dificultăților derivând din legislația și regulamentele interne sau problemelor tehnice, precum și asupra cauzei/cauzelor impedimentului/impedimentelor și asupra duratei acestuia/ acestora, cât mai curând posibil.

2. Părțile au convenit că obligațiile rezultând din prezentul memorandum de înțelegere nu vor aduce nicio cheltuială sau obligație financiară substanțială pentru a dezvolta sistemele existente sau de a achiziționa sisteme noi.

3. Conceptul de operații

OBSH reprezintă un instrument de cooperare regională efectivă, în termeni operaționali și concreți, în timp ce BLACKSEAFOR joacă un rol complementar, axat pe sporirea capabilităților naționale și a interoperabilității forțelor navale ale statelor riverane, urmând a transfera expertiza acumulată către OBSH.

a) OBSH înglobează următoarele acțiuni maritime desfășurate de către Forțele Navale Române - împreună cu autoritățile române competente și în strictă conformitate cu legislația națională - și de către Forțele Navale Turce:

- operațiuni de supraveghere sistematică în ariile de jurisdicție maritimă română și turcă și în spațiul aerian de deasupra acestora, în conformitate cu dreptul internațional;

- operațiuni de recunoaștere pentru vasele suspecte;

- operațiuni de urmărire a vaselor suspecte;

- luarea măsurilor adecvate dacă se notifică intrarea unui vas suspect în ariile de jurisdicție maritimă română/turcă.

b) Operațiunea este coordonată și desfășurată în cooperare cu serviciile naționale ale pazei de coastă/poliției de frontieră, precum și cu orice alte organisme guvernamentale, când și unde este nevoie, în conformitate cu legislația și regulamentele din statele părților.

c) Operațiunea este conectată la NATO prin schimb de informații.

d) Părțile își vor coordona acțiunile de predare a urmăririi vaselor suspecte prin intermediul OBSH PCC de la Karadeniz Eregli (Republica Turcia), prin ofițerii de legătură.

e) Ariile de supraveghere sistematică sunt convenite prin PCC.

f) Dacă există situații clare și informații credibile despre orice vas suspectat că ar fi implicat în activități teroriste, trafic ilicit cu arme de distrugere în masă, mijloacele lor de livrare și materiale conexe, precum și în alte activități ilegale generatoare de riscuri maritime, părțile se pot consulta reciproc să desfășoare inspecții consimțite la bordul navelor sau vizite în porturi în conformitate cu dreptul internațional și regulile naționale, după cum este cazul.

4. Comandă, control și comunicații

a) Fiecare parte, prin autoritățile naționale competente, deține comanda și controlul asupra propriilor capabilități navale implicate în OBSH.

b) Fiecare parte este responsabilă de transmiterea, prin intermediul OBSH PCC, a informațiilor necesare referitoare la capabilitățile care operează și la modalitățile operaționale ale acestora în OBSH, pentru a preveni suprapunerile și interferențele.

c) Comunicațiile între comandamentele naționale și OBSH PCC vor fi asigurate cu următoarele mijloace:

- linii telefonice securizate;

- internet securizat;

- fax securizat.

5. Comunicațiile între capabilitățile participante (inclusiv cele aeriene) pe mare se vor desfășura după cum urmează:

a) comunicații radio VHF, UHF și HF (limba engleză va fi utilizată folosindu-se coduri speciale de abreviere care vor fi elaborate în comun);

b) comunicații "PC to PC";

c) comunicații vizuale (steaguri de semnalizare și lumini de semnalizare).

6. Un ofițer de legătură al Forțelor Navale Române la OBSH PCC va acționa ca punct național de contact și va fi învestit cu autoritatea de a coordona activitățile maritime cu Forțele Navale Turce. Partea turcă va avea în vedere o legătură reciprocă într-o locație care va fi identificată de către partea română.

7. Schimbul de informații: schimbul de informații între unitățile desfășurate, comandamentele naționale și OBSH PCC va fi stabilit în sprijinul executării activităților maritime în strictă conformitate cu legislațiile statelor părților.

8. Schimbul de informații vizează următoarele aspecte:

a) schimbul de informații despre unitățile române și turce desfășurate care cooperează în cadrul OBSH și modalitățile operaționale;

b) schimbul de informații despre vasele suspecte care intră în și ies din Marea Neagră;

c) schimbul de informații privind condițiile de mediu cu impact asupra operațiunilor maritime;

d) schimbul de informații privind navigația potențial vulnerabilă la amenințări asimetrice, cum ar fi navele cargo care transportă încărcături explozive;

e) schimbul de date referitor la vasele care își schimbă numele, pavilionul și numerele IMO (Organizația Maritimă Internațională);

f) schimbul de date privind vasele la bordul cărora se află membri ai echipajelor care sunt suspectați că ar fi implicați în activități teroriste sau ilegale.

9. Procedurile și principiile operaționale standard, termenii de referință (TOR) menționați mai jos vor fi negociați și conveniți pe timpul întâlnirilor cu caracter tehnic și vor fi încheiați după cum este necesar:

a) TOR pentru operațiuni standard de supraveghere și misiuni de urmărire;

b) TOR privind formatele și procedurile pentru schimb de informații;

c) TOR pentru operațiile OBSH PCC/Karadeniz Eregli.

Articolul 5

Sprijinul logistic

1. Toate cheltuielile necesare, incluzând transportul și îngrijirea medicală cu spitalizare a ofițerului de legătură care își desfășoară activitatea în Republica Turcia, vor fi suportate de către partea română. Facilitățile și serviciile militare, inclusiv cazare, vor fi puse la dispoziția ofițerului de legătură pe bază de reciprocitate.

2. Sprijinul logistic pentru capabilitățile Forțelor Navale Române (ROUN) și ale Forțelor Navale Turce (TUN) care participă la OBSH este responsabilitatea statului respectivei părți.

3. În situații de urgență, forțele române și turce care sunt implicate în OBSH își vor acorda reciproc, la cerere, sprijin pentru asigurarea cu carburanți, provizii, apă potabilă sau alt tip de asistență. Contravaloarea asistenței acordate va fi plătită ulterior de către partea care a făcut solicitarea, în termen de 30 de zile.

4. Părțile vor asigura, pe bază de reciprocitate, pentru echipajele participante la OBSH, asistență medicală în cazurile în care este necesară îngrijirea medicală specializată de urgență. Dacă un vas participant la OBSH se află în pericol, alte vase participante vor lua măsurile necesare pentru salvarea vasului și a echipajului.

5. Toate aspectele referitoare la statutul ofițerului de legătură menționat la art. 2 alin. 3 vor fi guvernate de Acordul dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 (NATO SOFA).

Articolul 6

Securitatea informațiilor și a materialelor criptografice

1. După transferul sistemelor de comunicații și informații (CIS) și al materialelor criptografice (incluzând documentația), partea primitoare va fi responsabilă de securitatea, utilizarea corectă și protejarea acestor materiale.

2. Materialul criptografic transferat între părți va fi înregistrat, transportat și protejat în mod adecvat în conformitate cu regulile naționale ale părții primitoare, beneficiind de o protecție egală cu cea acordată materialelor proprii de nivel echivalent.

3. Transferul materialului criptografic se va face prin canale agreate, cu personal ce deține autorizație de securitate și care are dreptul să lucreze cu asemenea materiale.

4. Partea emitentă va fi informată imediat în situația pierderii, deteriorării sau compromiterii materialului criptografic. Rezultatele acțiunilor întreprinse și ale investigațiilor vor fi, de asemenea, transmise părții emitente.

5. Cheile de criptare vor fi schimbate în mod regulat pentru securitatea informațiilor, pe baza unor proceduri și principii agreate reciproc, după cum este necesar. În cazul încetării valabilității prezentului memorandum de înțelegere, toate sistemele de comunicații și informații, precum și materialele criptografice vor fi returnate părții emitente în termen de 30 de zile.

6. Toate documentele și mesajele ce vor fi schimbate vor purta nivelul maxim de clasificare OBSH CONFIDENTIAL.

7. Fără a depăși cadrul măsurilor de securitate prevăzute de legislațiile lor naționale și de regulamente, fiecare parte va desfășura protecția informațiilor clasificate și a materialelor schimbate potrivit acestor prevederi și adoptă echivalența clasificării de securitate stabilită în tabelul alăturat:

În România

Echivalența în limba

engleză pentru OBSH

În Republica Turcia

SECRET

OBSH CONFIDENTIAL

KUH OZEL

SECRET DE SERVICIU

OBSH RESTRICTED

KUH HIZMETE OZEL

NESECRET

OBSH UNCLASSIFIED

KUH TASNIF DIȘI

8. Părțile vor lua măsurile necesare pentru a proteja și a controla, pe baza principiului necesității de a cunoaște, informația marcată "OBSH RESTRICTED/OBSH CONFIDENTIAL", conform prevederilor art. IV din Acord și legislațiilor lor naționale.

9. Schimbul de informații clasificate OBSH între părți se va efectua prin canale de comunicație securizate convenite. (Informațiile OBSH UNCLASSIFIED pot fi schimbate pe canale nesecurizate.)

10. Partea emitentă stabilește nivelul adecvat de clasificare a informațiilor care pot fi schimbate între părți, precum și cu terți.

11. Clasificările de securitate a informațiilor vor fi utilizate și semnificația lor va fi următoarea:

a) OBSH UNCLASSIFIED: dezvăluirea sau schimbul pe canale de comunicație nesecurizate a/al acestui tip de informație nu vatămă și nu aduce atingere intereselor statelor părților și/sau desfășurării OBSH;

b) OBSH CONFIDENTIAL: dezvăluirea sau schimbul pe canale de comunicație nesecurizate a/al acestui tip de informație vatămă și aduce atingere intereselor părților;

c) OBSH RESTRICTED: dezvăluirea sau schimbul pe canale de comunicație nesecurizate a/al acestui tip de informație vatămă și aduce atingere desfășurării OBSH.

12. Părțile vor transmite NATO informații relevante legate de OBSH, pentru sprijinirea eforturilor Alianței de luptă împotriva terorismului. Acestea pot conveni, de asemenea, să dezvăluie total sau parțial sau să transmită informații referitoare la OBSH limitate la cele prevăzute la art. 4 alin. 8 către alte state participante la OBSH, în scopul întăririi securității maritime globale și regionale. Orice informație primită în cadrul OBSH poate fi transmisă unei terțe părți pe baza aprobării scrise prealabile a autorităților părții emitente.

13. În anumite situații, părțile pot emite informații marcate "releasable only to NATO". Astfel de informații nu pot fi transmise niciunei alte părți, inclusiv altor participanți la OBSH care nu sunt membri NATO. Cu toate acestea, asemenea informații pot fi transmise unei terțe părți numai pe baza aprobării scrise prealabile a autorităților părții emitente.

14. Documentele emise în cadrul cooperării vor fi marcate cu nivelul de clasificare a informațiilor și cu orice alte condiții de transmitere sau limitări de utilizare.

15. Părțile se vor informa reciproc asupra oricăror potențiale pericole la adresa informațiilor primite sau asupra oricăror scurgeri de informații primite de la cealaltă parte.

16. Partea primitoare va fi responsabilă pentru securitatea mediilor de stocare, folosirea corectă, protejarea și distrugerea informațiilor clasificate și a materialelor (documente, CD-uri, dischete și alte suporturi pentru informații) schimbate între părți.

17. Scăderea nivelului de clasificare poate fi efectuată pe baza consimțământului prealabil al părții emitente.

18. În situația accesului neautorizat, a încălcării, pierderii sau dezvăluirii informațiilor clasificate sau a indiciilor că s-ar fi petrecut un asemenea eveniment, partea primitoare va trebui să întreprindă toate măsurile necesare, în conformitate cu legile și regulamentele sale naționale, și va trebui să informeze partea emitentă cât mai curând posibil asupra acestor aspecte, precum și asupra măsurilor luate și a rezultatelor acestor măsuri. O astfel de notificare va conține suficiente detalii care să îi permită părții emitente să facă o evaluare exhaustivă a pagubelor apărute.

19. Încălcarea regulilor de protecție a informațiilor clasificate ale celeilalte părți va fi investigată de autoritățile responsabile și examinată în conformitate cu legislația statului părții pe teritoriul căreia încălcările s-au produs. Cealaltă parte va acorda asistență, la cerere, pe durata investigației.

Articolul 7

Amendare și revizuire

1. Fiecare dintre părți poate propune în scris, dacă apreciază necesar, amendarea sau revizuirea prezentului memorandum de înțelegere. În acest caz, negocierile vor începe în termen de 30 de zile de la data primirii unei propuneri scrise. În situația în care nu se obține niciun rezultat într-un termen de 3 luni, fiecare parte poate denunța memorandumul de înțelegere după o notificare prealabilă de 60 de zile.

2. Amendamentele convenite sau varianta revizuită vor intra în vigoare conform procedurii prevăzute la art. 10 alin. 1, referitoare la intrarea în vigoare a prezentului memorandum de înțelegere.

3. Pe timpul procesului de amendare sau revizuire, părțile vor continua să își îndeplinească obligațiile decurgând din prezentul memorandum de înțelegere.

Articolul 8

Soluționarea disputelor

1. În cazul oricărei dispute între părți referitoare la orice chestiuni derivând din prezentul memorandum de înțelegere, părțile vor căuta soluționarea acesteia prin intermediul negocierilor în cadrul unei comisii constituite dintr-un număr egal de reprezentanți ai părților, fără a se apela la vreo instanță sau terță parte în vederea obținerii unei soluții.

2. Pe durata procesului de soluționare a disputelor, părțile vor continua să își îndeplinească obligațiile rezultând din prezentul memorandum de înțelegere.

Articolul 9

Înțelegeri de aplicare

Dacă este necesar, în vederea implementării prevederilor prezentului memorandum de înțelegere, reprezentanții autorizați ai părților pot încheia înțelegeri tehnice.

Articolul 10

Intrarea în vigoare, durata și ieșirea din vigoare

1. Prezentul memorandum de înțelegere va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părțile se informează reciproc, în scris, pe canale diplomatice, că toate procedurile pentru intrarea sa în vigoare au fost îndeplinite, în conformitate cu legislațiile naționale.

2. Prezentul memorandum de înțelegere va rămâne în vigoare pentru o perioadă de un an și va fi prelungit automat pentru noi perioade de câte un an, dacă părțile nu decid altfel. Acesta își poate înceta valabilitatea oricând prin consimțământul părților exprimat în formă scrisă sau prin transmiterea de către oricare dintre părți către cealaltă parte a unei notificări asupra intenției sale de a-l denunța. În acest caz, prezentul memorandum de înțelegere va înceta să producă efecte la 60 de zile de la primirea unei astfel de notificări scrise.

3. În situația în care una dintre părți consideră că cealaltă parte nu respectă sau nu este în măsură să respecte prevederile prezentului memorandum de înțelegere, poate propune, în scris, organizarea unor consultări, care vor avea loc cât mai repede cu putință. Dacă nu se obține niciun rezultat în termen de 60 de zile, fiecare parte poate denunța în scris prezentul memorandum de înțelegere. Denunțarea va produce efecte după o perioadă de 60 de zile.

4. Și în situația încetării valabilității prezentului memorandum de înțelegere, drepturile și obligațiile părților privind securitatea, protecția, transferul și utilizarea informațiilor clasificate și a materialelor informative decurgând din aplicarea prezentului memorandum de înțelegere vor rămâne în vigoare.

Semnat la Istanbul la 31 martie 2009, în două exemplare originale în limbile română, turcă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergență, textul în limba engleză va prevala.

Drept care subsemnații, deplin împuterniciți de autoritățile lor, au semnat prezentul memorandum de înțelegere.

Pentru Guvernul României,

contraamiral Dorin Dănilă,

șeful Statului Major al Forțelor Navale

Pentru Guvernul Republicii Turcia,

amiral Metin Atac,

comandantul Forțelor Navale Turce