Decizia nr. 575/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. (1) și (3), art. 66 alin. (1) și

art. 67 din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Toma Brumășescu în Dosarul nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi 1.101/2009) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește partea Ministerul Apărării, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul excepției solicită instanței de contencios constituțional să constate că, în realitate, excepția invocată privește dispozițiile alin. (1) și (2) ale

art. 63 din Legea nr. 164/2001 , iar nu pe cele ale alin. (1) și (3), așa cum în mod eronat a reținut instanța de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererii formulate de autorul excepției, arătând că, într-adevăr, așa cum reiese din motivarea excepției de neconstituționalitate, criticile de neconstituționalitate se referă la prevederile

art. 63 alin. (1) și (2) din Legea nr. 164/2001 .

Curtea, observând cuprinsul motivării excepției de neconstituționalitate, precum și al încheierii prin care Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat instanța de contencios constituțional cu această excepție, în care se face trimitere la dispozițiile

art. 63 alin. (1) și (2) din Legea nr. 164/2001 , reține ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege.

În continuare, președintele acordă cuvântul pe fond autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, arătând că prevederile de lege criticate contravin dreptului la muncă.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că aspectele invocate de autorul excepției reprezintă probleme de aplicare a legii, de competența instanței de judecată, iar nu a celei de contencios constituțional, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi 1.101/2009), Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63 alin. (1) și (3), art. 66 alin. (1) și

art. 67 din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat.

Excepția a fost ridicată de Toma Brumășescu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 6.855 din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 32.153/3/2008.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție în măsura în care se aplică și pensionarilor militari care au fost rechemați în rândul cadrelor militare în activitate sau au fost încadrați în instituții ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională ca funcționari publici cu statut special, cu grad profesional anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 14/2008 . Astfel, arată că pentru această categorie de persoane revocarea deciziei de pensie și obligația de restituire a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie se face pentru o dată anterioară intrării în vigoare a legii menționate, deci retroactiv. De asemenea, arată că textele de lege criticate îngrădesc dreptul la muncă și la libera alegere a profesiei, interdicția de a cumula pensia cu salariul echivalând cu o expropriere. În egală măsură consideră că este încălcat și dreptul la pensie, garantat de Constituție.

Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că legiuitorul poate institui un anumit regim juridic pentru anumite categorii de persoane, în speță pensionari, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului egalității în drepturi, întrucât aceste categorii de persoane se găsesc în situații diferite. De asemenea, consideră că nu este îngrădit dreptul la muncă, deoarece dispozițiile de lege criticate privesc doar dreptul la pensie. În același timp, nici dreptul la pensie nu este afectat, deoarece revocarea deciziei de pensie este justificată de un interes legitim. În sfârșit, arată că textele de lege criticate nu contravin nici art. 15 alin. (2), art. 20 și art. 78 din Constituție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, acestea dispun pentru viitor, urmând a-și găsi aplicarea de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, consideră că textele de lege criticate se aplică în mod uniform pentru toți militarii aflați în situația stabilită de ipoteza normei menționate și nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. În continuare, arată că legiuitorul este în drept să modifice și să completeze reglementările legale referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori consideră că situația economică a țării, respectiv resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări. În sfârșit, consideră că textele de lege criticate nu înfrâng nici prevederile art. 78 din Constituție. În ceea ce privește celelalte texte din Constituție invocate, arată că acestea nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 63 alin. (1) și (2), art. 66 alin. (1) și

art. 67 din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările aduse prin

Legea nr. 14/2008

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2007

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 19 februarie 2008.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 63 alin. (1) și (2): "(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemați în rândul cadrelor militare în activitate sau încadrați în instituții ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională ca funcționari publici cu statut special cu grad profesional se revocă.[...]

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea/instituția în care a fost încadrat."

- Art. 66 alin. (1): "Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripție de 3 ani."

- Art. 67: "Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, care constituie titlu executoriu."

Autorul excepției consideră că aceste texte sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 51 alin. (1) privind dreptul la petiționare, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii. De asemenea, consideră că este încălcat art. 20 din Constituție referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la proprietate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, a intrat în vigoare

Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, lege care, în cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare", reglementează cadrul general al cumulului pensiilor cu salariul. Așa cum reiese din dispozițiile art. 17 alin. (1) al legii menționate, această reglementare se adresează beneficiarilor dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, obținute din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială. Prin același text de lege sunt stabilite condițiile în care pensia poate fi cumulată cu salariul, iar prin următoarele articole ale

cap. IV din Legea nr. 329/2009

sunt reglementate condițiile în care persoanele care cumulează pensia cu salariul trebuie să opteze între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul salariului mediu brut pe economie. De asemenea, art. 22 din aceeași lege se referă la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie.

Curtea observă că aceste dispoziții de lege au extins aria de aplicare a interdicției criticate de autorul excepției și asupra altor categorii de beneficiari ai dreptului la pensie, urmărind o uniformizare a tratamentului juridic din acest punct de vedere, motivat de rațiuni economico-financiare.

În aceste condiții, Curtea constată că, deși

Legea nr. 329/2009

nu prevede în mod expres abrogarea dispozițiilor art. 63 alin. (1) și (2), art. 66 alin. (1) și

art. 67 din Legea nr. 164/2001 , intrarea în vigoare a noilor dispoziții de lege referitoare la condițiile în care beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public pot cumula pensia cu veniturile provenite din activitățile menționate de lege a avut ca efect abrogarea implicită a dispozițiilor de lege criticate.

Întrucât, însă, soluția legislativă criticată a fost preluată, în esența ei, în conținutul

cap. IV din Legea nr. 329/2009 , Curtea reține, în continuare, ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege.

Asupra conformității prevederilor

cap. IV din Legea nr. 329/2009

cu dispozițiile Legii fundamentale referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul la muncă și dreptul de proprietate privată, Curtea s-a pronunțat prin

Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , prin care a reținut că aceste prevederi sunt constituționale în măsura în care nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii civile, Curtea reține că, în mod asemănător prevederilor

art. 66 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 , dispozițiile

art. 22 din Legea nr. 329/2009

prevăd că "sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripție". Aceste dispoziții nu conțin însă nicio referire la aplicarea lor anterioară intrării în vigoare a legii, astfel că nu pot fi reținute susținerile autorului excepției privitoare la încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

cap. IV din Legea nr. 329/2009

privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Toma Brumășescu în Dosarul nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi 1.101/2009) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2010.

În temeiul dispozițiilor art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă și ale

art. 1 din Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 8 din 8 iunie 2010 , semnează

PREȘEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea