Decizia nr. 748/2010

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Dionisie Lefter în Dosarul nr. 663/45/2009 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 7 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 663/45/2009, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. I pct. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății".

Excepția a fost ridicată de Dionisie Lefter într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei acțiuni de anulare a unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate dispun și pentru trecut, nu numai pentru viitor, deoarece au ca efect modificarea unui contract de management încheiat prin voința părților, anterior apariției

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009 . Față de vechea redactare a

art. 178 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 , modificările introduse prin această ordonanță de urgență conțin condiții discriminatorii, în totală contradicție cu expunerea de motive care a stat la baza adoptării

Legii nr. 95/2006 , care nu reprezintă un beneficiu relevant de selecție pentru îndeplinirea funcției de manager al unui spital și care restrâng totodată baza de selecție a candidaților pentru această funcție. Astfel, se arată că activitatea de management impune o serie de cunoștințe și abilități care țin, mai degrabă, de o anumită pregătire profesională specializată, cum ar fi cea de manager de profesie, și nu de o anumită calificare ca "medic primar" sau "cadru didactic universitar".

Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate "este fondată, întrucât este dreptul suveran al autorității care are responsabilitatea organizării serviciului public medical să stabilească criterii de selecție și de performanță care să-i permită angajarea unor manageri care, prin pregătirea și calitățile lor, să-i dea și siguranța că vor gestiona în cele mai bune condiții patrimoniul și activitatea unităților spitalicești, dreptul de dispoziție al organizatorului sistemului public medical înscriindu-se în limitele prerogativelor recunoscute lui prin art. 44 din Constituția României și art. 480 din Codul civil".

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece argumentația autorului excepției nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci se bazează, în principal, pe circumstanțele specifice litigiului dedus judecății, asupra cărora numai instanța de judecată, și nu Curtea Constituțională, se poate pronunța. Totodată, se arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009

respectă condițiile impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție, în sensul că Guvernul poate reglementa, prin ordonanță de urgență, domenii ce aparțin legilor organice. Dispozițiile de lege criticate se aplică pentru viitor, astfel cum prevede art. II alin. (1) teza întâi din ordonanța de urgență examinată, iar autorul excepției nu precizează în ce constă contrarietatea acestora față de prevederile constituționale ale art. 53 invocate.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că prevederile

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009

sunt constituționale. Acestea dispun pentru viitor, urmând a-și găsi aplicarea de la data intrării în vigoare a actului normativ criticat și nici nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, ci instituie unele condiții pentru exercitarea funcției de manager sau manager interimar al unui spital.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, dispozițiile

art. 178 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 iunie 2009. Ulterior ridicării prezentei excepții, textul legal criticat a fost modificat prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 91/2010

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 26 mai 2010. Textul legal criticat are, în prezent, următorul conținut:

- Art. 178 alin. (2): "(2) Managerul persoană fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică trebuie să fie absolvent al unei instituții de învățământ superior și să îndeplinească una dintre următoarele condiții:

a) să fie absolvent al unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului sănătății;

b) să fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic sau administrativ organizat într-o instituție de învățământ superior acreditată, potrivit legii."

În opinia autorului excepției textul de lege criticat încalcă principiul neretroactivității legii civile, reglementat de art. 15 alin. (2) din Constituție, restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, contrar art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, în sensul că generează discriminări nepermise de prevederile art. 16 din aceasta, de art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și de dispozițiile

Convenției nr. 111/1958

privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitarea profesiei, ratificată de România prin

Decretul nr. 284/1973

pentru ratificarea unor convenții ale Organizației Internaționale a Muncii. De asemenea, sunt invocate, sub aspectul principiului ierarhiei actelor juridice, art. 1 alin. (5), art. 73, 76, 108 și 115 din Constituție.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că, ulterior ridicării acesteia, dispozițiile

art. 178 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății au fost modificate prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 91/2010

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății.

Astfel, în actuala redactare, dispozițiile legale criticate satisfac nemulțumirea autorului excepției constând în aceea că managerul unui spital public, persoană fizică, sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică trebuie să fie absolvent al unei instituții de învățământ superior în domeniul medical, economic, juridic sau administrativ. În noua redactare, normele legale criticate nu mai prevăd strict și limitativ domeniul necesar a fi absolvit de către o persoană în cadrul învățământului universitar pentru a avea aptitudinea de a deveni, odată cu îndeplinirea celorlalte cerințe legale, manager al unui spital public, ci instituie doar condiția generală de a fi absolvent al unei instituții de învățământ superior. În plus față de cerința existentă și în vechea redactare, și anume cea de absolvire și a unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului sănătății, actualul text al

art. 178 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

prevede și cerința alternativă potrivit căreia candidatul la postul de manager al unui spital public să fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic sau administrativ organizat într-o instituție de învățământ superior acreditată, potrivit legii.

Curtea Constituțională constată că aceste cerințe sunt pe deplin justificate prin prisma naturii postului de manager al unui spital public la care candidează o persoană și nu au menirea de a restrânge baza de selecție a candidaților pentru această funcție, așa cum afirmă autorul excepției, ci urmăresc asigurarea unor criterii de competență profesională și de specializare în acest domeniu. Totodată, reglementarea legală criticată nu are efect retroactiv, aceasta urmând să producă efecte după intrarea sa în vigoare, potrivit art. 78 din Constituție, la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, și numai pentru viitor.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 178 alin. (2) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Dionisie Lefter în Dosarul nr. 663/45/2009 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 iunie 2010.