Decizia nr. 752/2010

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) și ale

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul Județean Satu Mare în Dosarul nr. 3.913/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.913/83/2009, Tribunalul Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) și ale

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .

Excepția a fost ridicată de Consiliul Județean Satu Mare într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind anularea unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că votul exprimat indirect pentru alegerea viceprimarilor și a vicepreședinților consiliilor județene reprezintă un act al aleșilor locali și, din această perspectivă, face parte din categoria actelor administrative supuse controlului instanței de contencios administrativ, ceea ce contravine dreptului de vot, ce nu poate face obiectul niciunei cenzuri.

Tribunalul Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate asigură atât ocrotirea interesului public, cât și respectarea interesului privat al persoanei ale cărei interese legitime au fost lezate printr-un act administrativ al unei autorități publice.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) și ale

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificată și completată prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele legale criticate au, în prezent, următoarea redactare:

- Art. 1 - Subiectele de sesizare a instanței : "(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

(2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.";

- Art. 2 - Semnificația unor termeni: "(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (...) c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;".

Aceste dispoziții legale sunt criticate prin coroborare cu cele ale

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin

art. 79 pct. 1 din titlul IV din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Acestea prevăd următoarele: "(3) Viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene sunt aleși prin vot secret indirect, potrivit prevederilor

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată."

Autorul excepției consideră că textele de lege menționate încalcă prevederile art. 36 - "Dreptul de vot" din Constituție.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că, potrivit susținerilor autorului excepției, manifestarea constând în votul indirect exprimat pentru alegerea viceprimarului sau a vicepreședintelui consiliului județean este supusă controlului de contencios administrativ, exercitat în baza art. 1 alin. (1) și (2) și ale

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , dispoziții apreciate ca fiind contrare dreptului de vot, ce nu poate fi supus niciunei ingerințe sau cenzuri.

Curtea constată că asemenea critici de neconstituționalitate nu pot fi reținute, acestea pornind de la o interpretare eronată a dispozițiilor constituționale și legale în discuție. Autorul excepției face o confuzie între dreptul de vot, consacrat de art. 36 din Constituție, ca drept fundamental, și modalitățile de alegere - vot direct sau vot indirect - a unor autorități publice locale, în condițiile legii.

Caracterul direct al votului este de esența reprezentativității democratice moderne, în care cetățenii își exprimă în mod direct și personal opțiunea pentru un anumit candidat propus în alegeri. În cazul votului indirect, la alegerea efectivă a reprezentanților participă un număr mai mic de alegători în funcție de modul de alegere prevăzut de lege. În cauza de față, legiuitorul a stabilit că "viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene sunt aleși prin vot secret indirect, potrivit prevederilor

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată".

Astfel, potrivit

art. 101 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , consiliul județean alege dintre membrii săi 2 vicepreședinți, iar conform alin. (3) al aceluiași articol din aceeași lege, eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret al majorității consilierilor în funcție, la propunerea a cel puțin unei treimi din rândul acestora, consacrat într-o hotărâre adoptată în acest sens.

Această hotărâre este supusă controlului de contencios administrativ sub aspectul legalității sale și nu votul indirect, ca act pe care consilierii îl exprimă, în îndeplinirea atribuției conferite de lege, concretizat în acea hotărâre.

Asupra motivelor care au condus la eliberarea din funcția de vicepreședinte al consiliului județean a autorului excepției, precum și asupra procedurii în care s-a luat hotărârea atacată, acestea excedează ariei de competență a Curții Constituționale, instanța de judecată învestită cu această cauză urmând să decidă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) și ale

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul Județean Satu Mare în Dosarul nr. 3.913/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 iunie 2010.