Decizia nr. 977/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 578, 579 și 580 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Aurel Roman, Elena Roman și Emanoel Roman în Dosarul nr. 1.405/214/2009 al Judecătoriei Costești.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, Elena Roman, fiind lipsă celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, depune concluzii scrise la dosar.

Reprezentatul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.405/214/2009, Judecătoria Costești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 578, 579 și 580 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Aurel Roman, Elena Roman și Emanoel Roman într-o cauză civilă având ca obiect o contestație la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate îngrădesc "nelegitim dreptul de a obține un proces echitabil și o judecată imparțială, precum și dreptul de a obține un control judiciar real, obiectiv și efectiv privind actele de executare", întrucât termenul de 5 zile de la primirea somației nu este un termen rezonabil pentru a se putea îndeplini obligația, lipsind astfel partea de posibilitatea de a obține suspendarea executării silite. Așa fiind, apreciază că se aduce atingere dispozițiilor art. 129 din Constituție, precum și celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, prin posibilitatea oferită de reglementarea criticată de a se încredința bunurile mobile din imobilul executat unor terțe persoane, autorii excepției consideră că se încalcă și dreptul de proprietate.

Judecătoria Costești și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în concordanță cu normele constituționale invocate. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume

deciziile nr. 288/2004

și nr. 611/2008.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 578, 579 și 580 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 578: "Dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-și îndeplinește această obligație în termen de 5 zile de la primirea somației, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptățit.";

- Art. 579: "În vederea executării silite a obligației prevăzute la art. 578, executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forței publice, punând pe creditor în drepturile sale.";

- Art. 580: "Dacă executarea privește un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării și pe care debitorul nu le ridică singur, executorul va încredința aceste bunuri în păstrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului."

Autorii excepției susțin că textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată și art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, precum și celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege criticate, în spețe având motivări similare, prilej cu care a statuat că acestea nu contravin Legii fundamentale.

Astfel, prin

deciziile nr. 288 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 11 august 2004, și nr. 611 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2008, Curtea a reținut că prevederile legale criticate instituie norme de procedură ce trebuie respectate de către debitorul obligației de predare a imobilului.

Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor și a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional. Așa fiind, reglementarea dedusă controlului satisface exigența impusă de norma constituțională, fiind în deplină concordanță cu prevederile Legii fundamentale.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a textelor de lege în raport cu art. 44 din Constituție, referitor la garantarea dreptului de proprietate privată, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată, întrucât, prin executarea silită a unei obligații de a face, respectiv de a preda un bun imobil, rezultată dintr-un titlu executoriu emis conform legii, se asigură realizarea drepturilor legale ale creditorului. Stabilirea conținutului și limitelor dreptului de proprietate - cărora li se subsumează reglementările în cauză - implică în mod necesar o restrângere a exercițiului său în considerarea drepturilor și intereselor altor persoane. Departe de a constitui o atingere a dreptului subiectiv în sine, asemenea reglementări creează condițiile indispensabile valorificării acestuia.

Ca atare, Curtea apreciază că textele de lege criticate din Codul de procedură civilă nu numai că nu contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate, ci, dimpotrivă, le dau expresie într-o manieră specifică, dar indubitabilă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 578, 579 și 580 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Aurel Roman, Elena Roman și Emanoel Roman în Dosarul nr. 1.405/214/2009 al Judecătoriei Costești.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2010.