Decizia nr. 1008/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 129 alin. (2) din Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic, excepție ridicată de Ioan Pop în Dosarul nr. 2.156/117/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.156/117/2009, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 129 alin. (2) din Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic. Excepția a fost ridicată de Ioan Pop cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.886/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 2.156/117/2009.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate care instituie o limitare în ceea ce privește posibilitatea de exercitare a profesiei de către profesorii universitari și de către conferențiarii universitari, limitare referitoare la vârstă, reprezintă o restrângere nejustificată a dreptului la muncă și a dreptului la învățătură. De asemenea, consideră că este încălcat și principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât se creează o discriminare între persoane aparținând aceleiași categorii socioprofesionale, respectiv profesorii universitari.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat este constituțional.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 129 alin. (2) din Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, dispoziții potrivit cărora: "(2) La împlinirea vârstei de pensionare, profesorii universitari și conferențiarii universitari cu titlul științific de doctor, cu excepțiile prevăzute în titlul VIII - Dispoziții tranzitorii și finale, care dovedesc competență profesională deosebită, pot fi menținuți ca titulari în funcția didactică, la cerere, cu acordul consiliului facultății și cu aprobarea anuală a senatului universitar, prin vot nominal deschis până la împlinirea vârstei de 70 de ani."

Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare dispozițiilor art. 16, 32, 33, 41 și 53 din Constituție prin care se consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, dreptul la învățătură, dreptul la cultură, dreptul la muncă și care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituționalitate prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză.

Astfel, prin

Decizia nr. 444 din 26 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate referitoare la restrângerea dreptului la muncă, precum și cele privind principiul constituțional al egalității în drepturi, pentru considerentele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 32 și 33 din Constituție, Curtea constată că sunt relevante considerentele aceleiași decizii amintite mai sus, în care s-a arătat că limitarea impusă de prevederile

art. 129 alin. (2) din Legea nr. 128/1997

"este justificată [...] prin natura specifică a domeniului de activitate în care se aplică, respectiv învățământul, domeniu de interes public, reglementat prin norme de natură a garanta o bună desfășurare a procesului de învățământ".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 129 alin. (2) din Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic, excepție ridicată de Ioan Pop în Dosarul nr. 2.156/117/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2010.