Decizia nr. 988/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului și a celor ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 59/1934 1 mai 1934 (prevederi anume) asupra CECULUI
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului și a celor ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alcotim Vasalcomit" - S.R.L. din Borșa în Dosarul nr. 156/298/2008 al Judecătoriei Reghin.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentatului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 156/298/2008, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului și a celor ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alcotim Vasalcomit" - S.R.L. din Borșa într-o cauză având ca obiect contestație la executare - opoziția la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin formularea
art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934
se creează o inegalitate de tratament în cazul unor executări silite care vizează titluri executorii de naturi diferite, inegalitate care se referă, în primul rând, la posibilitatea acordată pretinsului debitor de a se apăra împotriva pretențiilor, care de multe ori pot fi neconforme cu realitatea, înainte de a apărea situații neplăcute care pot duce la blocarea activității acestuia, mai ales că asemenea situații privesc societăți comerciale. Astfel, autorul excepției apreciază că nu este moral ca două persoane care au calitatea de debitori în dosare de executare silită diferite să beneficieze de tratament diferențiat din punctul de vedere al posibilităților de a se apăra în fața unor pretenții injuste, în condițiile în care toate titlurile executorii se referă la creanțe certe, lichide și exigibile.
Prin prisma argumentelor expuse mai sus, consideră că prevederile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin art. 124 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
Judecătoria Reghin apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile criticate fiind în concordanță cu normele constituționale invocate.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, și cele ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Textele criticate au următorul conținut:
-
Articolul 54
alin. 1 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului: "În termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate face opoziție la executare.";
- Art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă: "Poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată."
Autorul excepției susține că prevederile
art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934
și art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și art. 124 privind înfăptuirea justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu pot fi primite criticile autorului acesteia, deoarece, așa cum, de altfel, instanța de contencios constituțional a statuat prin
Decizia nr. 716 din 13 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 7 noiembrie 2007, "procedura instituită prin art. 54 și
art. 55 din Legea nr. 59/1934
este o procedură specială în materia executării creanțelor, derogatorie de la dreptul comun, prin intermediul căreia se urmărește recuperarea într-un timp cât mai scurt a acestor creanțe. Specificul domeniului supus reglementării, și anume al regimului juridic al cecului ca instrument de plată, a impus adoptarea unor soluții diferite față de cele din dreptul comun, legiuitorul având, conform atribuțiilor stabilite de art. 126 alin. (2) din Constituție, dreptul exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată, cu condiția respectării celorlalte dispoziții din Constituție."
De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reținută nici pretinsa neconstituționalitate a prevederilor
art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, întrucât, prin Decizia nr. 181 din 2 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 martie 2006, instanța de contencios constituțional a statuat că "poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple și rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civilă având ca finalitate asigurarea celerității executării prestației la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. În considerarea acestor rațiuni și pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligațiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înființarea popririi fără obligația somării prealabile a debitorului." De asemenea, Curtea a reținut că, "în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, nici critica cu un atare obiect nu este întemeiată".
Așa fiind, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele acestor decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului și a celor ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alcotim Vasalcomit" - S.R.L. din Borșa în Dosarul nr. 156/298/2008 al Judecătoriei Reghin.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.