Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 980/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , , și ale art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare republicat

Data actului
8 iulie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 588 din 19 august 2010 (republicare)
Citat de
1 act
Citează
7 acte
Structură
2 articole · 11.752 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 7/1996 13 martie 1996 (prevederi anume) cadastrului și a publicității imobiliare
  • Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 50 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996

și ale

art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Solomon Tara Development" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 12.380/245/2007 al Judecătoriei Iași - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, depune concluzii scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 12.380/245/2007, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 50 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , precum și celor ale

art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Solomon Tara Development" - S.R.L. din Iași într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva încheierii de carte funciară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că reglementarea criticată este neconstituțională, întrucât normele constituționale garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ. Or, încheierea de carte funciară fiind un act administrativ, iar

Legea nr. 7/1996

neconferind calitate procesuală pasivă instituției care a emis acest act, în speță Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, este evident că dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare contravin Legii fundamentale.

Judecătoria Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile

art. 50 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, astfel cum au fost modificate și completate prin

art. I pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 2 iulie 2010, precum și prevederile

art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

-

Articolul 50

din Legea nr. 7/1996 :

"(1) Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul.

(2^1) Împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.

(2^2) Plângerea împotriva încheierii se poate depune și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, situație în care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii și copia cărții funciare, precum și notarea plângerii în cartea funciară.

(3) Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată cu apel.

(4) Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului teritorial de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului.

(5) Înscrierea făcută în temeiul acestei hotărâri judecătorești își produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.

(6) În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, notările făcute se radiază din oficiu.";

-

Articolul 5

alin. (2) din Legea nr. 554/2004 :

"(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară."

Autorul excepției consideră că textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și celor ale art. 126 privind instanțele judecătorești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege criticate în spețe având motivări similare, prilej cu care a statuat că acestea nu contravin Legii fundamentale.

Astfel, referitor la critica privind neconstituționalitatea

art. 50 din Legea nr. 7/1996 , prin

Decizia nr. 18 din 12 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010, Curtea a statuat că "încheierile prin care sunt soluționate cererile de înscriere de către registratorul de carte funciară sunt acte administrative provizorii supuse controlului contenciosului administrativ special, reglementat prin dispozițiile

Legii nr. 7/1996 . Stabilirea sferei persoanelor cărora li se comunică încheierea de înscriere sau de respingere a cererii de înscriere ori radiere a unui act sau fapt juridic în cartea funciară, doar la cel care a cerut înscrierea ori radierea unui act sau fapt juridic, precum și la celelalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, al căror interes este prezumat legal, este justificată obiectiv și rațional de necesitatea evitării nesiguranței cu privire la mențiunile din cartea funciară și de apărarea principiului securității drepturilor subiective civile.

Totodată, Constituția nu cuprinde dispoziții care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind în art. 129 că acestea se exercită «în condițiile legii». De altfel, persoanele interesate, ale căror drepturi au fost încălcate prin înscrierile din cartea funciară, au deschisă calea altor acțiuni de carte funciară, cu caracter contencios, reglementate de

Legea nr. 7/1996 . Astfel, art. 34 din lege prevede că orice persoană care justifică un interes poate formula o cerere de rectificare a înscrierilor din cartea funciară, în măsura în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, dreptul înscris a fost greșit calificat, nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea ori înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului. Așadar, posibilitatea rectificării înscrierilor făcute în cartea funciară reprezintă o măsură de protecție a dreptului de proprietate și de asigurare a securității circuitului civil."

În ceea ce privește critica privind pretinsa neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 , prin

Decizia nr. 946 din 30 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 19 noiembrie 2007, Curtea a statuat că nu sunt nesocotite dispozițiile art. 126 alin. (6) din Constituție, "deoarece acesta se limitează numai la reglementarea constituțională a garantării controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ, de la care fac excepție în mod absolut numai două categorii de acte, cele de comandament cu caracter militar și cele care privesc raporturile cu Parlamentul, care prin natura lor nu sunt supuse sub nicio formă controlului judecătoresc".

De asemenea, prin

Decizia nr. 182 din 2 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 26 aprilie 2006, Curtea a constatat, printre altele, că "textul de lege criticat nu sustrage în mod absolut controlului judecătoresc actele administrative la care se referă, întrucât în mod evident actele administrative respective sunt supuse prin prevederile de lege criticate unei alte proceduri judiciare, deci controlul lor judecătoresc se realizează potrivit altei proceduri stabilite prin lege organică".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele acestor decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 50 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996

și ale

art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Solomon Tara Development" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 12.380/245/2007 al Judecătoriei Iași - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.