Statutul din 7 iulie 2010

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 17

Adunarea generală se convoacă de către cei 2 președinți în consens. În cazul unor impedimente, convocarea se va putea face și de către unul dintre președinți, sub a cărui președinție vor fi adoptate hotărâri valabile. Convocarea poate avea loc prin anunțarea de la amvon, invitație scrisă, ziare, radio, televiziune sau conform obiceiurilor locale. Convocarea se va face cu 7 zile înainte de ședința adunării generale, cu comunicarea principalelor puncte ale ordinii de zi.

Articolul 18

Articolul 19

Articolul 20

La fiecare ședință a adunării generale se redactează un proces-verbal care va fi autentificat într-un termen fixat de o comisie compusă din 3 membri. Procesul-verbal va fi semnat de președinții ședinței, secretarul și membrii comisiei.

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 24

Parohia nu va acoperi cheltuielile ivite în legătură cu plângerile și sesizările înaintate Consistoriului Bisericii sau episcopului împotriva funcționarilor sau demnitarilor parohiali de către persoane sau grupuri de persoane.

Articolul 25

Articolul 26

Articolul 27

Articolul 28

Articolul 29

Atribuțiile prezbiteriului sunt următoarele:

a) aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale și ale autorităților superioare bisericești;

b) veghează asupra vieții moral-religioase a parohiei;

c) se îngrijește ca la slujbele religioase, la botezuri, confirmațiuni, împărtășanii, cununii, înmormântări și cu ocazia sărbătorilor religioase totul să decurgă conform normelor Bisericii;

d) se îngrijește ca credincioșii să sărbătorească duminicile și celelalte sărbători bisericești;

e) se îngrijește ca niciun membru al parohiei să nu rămână fără educație moral-religioasă;

f) sprijină organizarea de sărbători ocazionale, răspândirea literaturii și a presei religioase, în scopul activizării și conștientizării vieții moral-religioase;

g) organizează activitatea caritativă în favoarea celor săraci, orfani, bătrâni, bolnavi;

h) coordonează și supraveghează activitatea instituțiilor caritative din parohie;

i) întocmește tabelul nominal al membrilor parohiei, conform art. 15 alin. (4);

j) întocmește planul pentru retribuirea personalului și îl înaintează oficiului protopopesc;

k) suportă și supraveghează activitatea asociaților moral-religioase din cadrul parohiei;

l) pregătește lucrările adunării generale parohiale;

m) supraveghează patrimoniul, mobil și imobil, al parohiei;

n) păstrează integritatea averii parohiei și a fundațiilor pe care aceasta le înființează;

o) întreține clădirile parohiale și încheie asigurări contra incendiilor, a catastrofelor naturale și a altor deteriorări;

p) întocmește și completează anual inventarul patrimoniului parohial;

q) întocmește bilanțul contabil al anului precedent, respectiv bugetul pe anul următor, până la termenul legal, și le înaintează în câte 3 exemplare adunării generale parohiale: un exemplar rămâne la parohie, unul se înaintează la protopopiat, iar ultimul la Consistoriul Bisericii;

r) stabilește anual contribuția credincioșilor la susținerea parohiei, supraveghează încasarea plăților și asigură plata la scadență a remunerației funcționarilor;

s) solicită autorizație de la Consistoriul Bisericii și de la autoritățile de stat competente pentru construirea de clădiri noi sau reconstruirea clădirilor existente, anexând planul și devizul;

ș) înaintează spre păstrare Consistoriului Bisericii actele fondatoare în original și reține copii simple pentru parohie;

t) se îngrijește de masa și cazarea membrilor adunării generale și ai inspecției protopopești;

ț) îndrumă și supraveghează relațiile de parteneriat cu alte biserici;

u) angajează clopotarul și personalul necesar bunei administrări a parohiei și supraveghează activitatea acestora.

Articolul 30

Prezbiteriul poate desemna comisii, în vederea aducerii la îndeplinire a hotărârilor, respectiv luării măsurilor necesare între două ședințe ale sale.

Articolul 31

Articolul 32

Articolul 33

Articolul 34

Măsurile luate, hotărârile și în general întreaga activitate a prezbiteriului vor fi prezentate adunării generale prin raportul anual al preotului.

Articolul 35

În parohie funcționează următoarele comisii permanente:

a) comisia de educație moral-religioasă;

b) comisia economică;

c) comisia de parteneriat bisericesc.

Articolul 36

Adunarea generală parohială alege din rândul membrilor parohiei o comisie de educație moral-religioasă, compusă din 3-6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bază de candidatură, prin vot secret. Membrii comisiei de educație moral-religioasă, din oficiu, sunt preotul, profesorul de religie și cantorul; președintele și secretarul vor fi aleși de către comisie dintre membri.

Articolul 37

Articolul 38

Comisia de educație moral-religioasă are următoarele sarcini:

a) se îngrijește de educația moral-religioasă a minorilor din cadrul parohiei;

b) se străduiește să convingă părinții despre importanța educației moral-religioase;

c) se îngrijește de asigurarea condițiilor materiale ale educației moral-religioase;

d) prezintă anual prezbiteriului un raport de activitate.

Articolul 39

Adunarea generală parohială alege din rândul membrilor parohiei o comisie economică, compusă din 3-6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bază de candidatură, prin vot secret. Președintele din oficiu al comisiei economice este curatorul, iar secretarul va fi ales de comisie dintre membri.

Articolul 40

Comisia economică va ține ședințele trimestrial în mod obligatoriu, iar la nevoie oricând. Hotărârile sunt adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenți. Pentru a adopta hotărâri valabile este nevoie de prezența a jumătate din numărul membrilor.

Articolul 41

Comisia economică are următoarele sarcini: emiterea de avize de specialitate și înaintarea de propuneri în probleme economice și patrimoniale, precum și aducerea la îndeplinire a tuturor sarcinilor cu caracter economic, încredințate de prezbiteriu sau de adunarea generală.

Articolul 42

Adunarea generală parohială alege din rândul membrilor parohiei o comisie de parteneriat bisericesc, compusă din 3-6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bază de candidatură, prin vot secret. Președintele din oficiu al comisiei de parteneriat bisericesc este preotul, iar secretarul va fi ales de comisie dintre membri.

Articolul 43

Comisia de parteneriat bisericesc va ține ședințele trimestrial în mod obligatoriu, iar la nevoie oricând. Hotărârile sunt adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenți. Pentru a adopta hotărâri valabile este nevoie de prezența a jumătate din numărul membrilor.

Articolul 44

Comisia de parteneriat bisericesc are următoarele sarcini: înaintarea de propuneri în probleme de parteneriat bisericesc, precum și cultivarea relațiilor de parteneriat.

Articolul 45

Articolul 46

Articolul 47

Sarcinile, drepturile și obligațiile preotului privesc:

a) desfășurarea slujbelor religioase și a ceremoniilor;

b) desfășurarea activităților pastorale;

c) desfășurarea educației moral-religioase;

d) administrarea parohiei și ținerea evidențelor.

Articolul 48

Articolul 49

În privința pastorației, preotul are următoarele obligații:

a) în cadrul pastorației, să viziteze cu regularitate familiile comunității în căminul lor;

b) să viziteze bolnavii, acasă sau la spital;

c) să exercite pastorația militarilor și a celor condamnați la pedepse privative de libertate;

d) să exercite pastorația celor defavorizați din punct de vedere social, a celor cu dizabilități fizice sau mentale, bătrânilor și orfanilor și, în general, a celor aflați în nevoie;

e) să pună slujbele religioase și ceremoniile în serviciul pastorației.

Articolul 50

Articolul 51

În privința administrării parohiei și a ținerii evidențelor, preotul are următoarele obligații:

a) întocmește raportul anual privind viața moral-religioasă, administrația și patrimoniul;

b) convoacă, în înțelegere cu curatorul, adunarea generală și prezbiteriul, prezidând ședința;

c) supraveghează păstrarea disciplinei bisericești, respectiv situația spirituală, morală și materială a parohiei;

d) îndeplinește îndatoririle administrative prevăzute de legile bisericești și de stat; conduce matricolele de stare civilă și celelalte evidențe;

e) în cadrul supravegherii problemelor materiale, împreună cu curatorul, dar și separat, personal sau printr-o comisie desemnată, verifică gestiunea financiară, care se va referi nu doar la numerarul din casă, ci și la faptul ca încasările și plățile să fie regulamentare;

f) la ședința prezbiteriului ce urmează verificării, prezintă un raport despre cele constatate și dispune măsuri de eliminare a deficiențelor și omisiunilor;

g) în privința fructificării bunurilor mobile și imobile ale parohiei, nu permite primatul intereselor personale în dauna interesului public;

h) este obligat să exercite administrația parohiei, a adunării generale și a prezbiteriului, să respecte legile, să ia măsuri împotriva abuzurilor și să le îndrepte;

i) înregistrează actele oficiale sosite în parohie și ia măsurile ce se impun;

j) împreună cu curatorul și casierul, inventariază obiectele de valoare, banii și hârtiile de valoare și le depune în casieria parohiei;

k) consemnează problemele, cererile sau plângerile formulate în probleme bisericești ce au fost prezentate verbal, le supune spre semnare persoanei în cauză și le înregistrează;

l) înregistrează hotărârile și măsurile adunării generale și ale prezbiteriului și le înaintează la destinație sau ia măsuri de executare;

m) semnează și ștampilează toate actele oficiale;

n) se îngrijește și răspunde de arhiva și biblioteca parohială, care vor fi așezate într-un loc adecvat în biroul parohial, ca și obiectele de cult;

o) la sfârșit de an, întocmește situația evidenței credincioșilor și a donațiilor înscrise în cartea de aur a parohiei, care vor fi făcute publice la prima slujbă a anului nou;

p) menține și se îngrijește de relațiile de parteneriat cu parohiile din străinătate;

q) îndeplinește orice slujbă în parohiile, filiile și diasporele vacante, în urma însărcinării primite de la protopop.

Articolul 52

Fiecare parohie are dreptul să angajeze un preot capelan, de activitatea căruia răspunde preotul paroh.

Articolul 53

Articolul 54

La fiecare 5 ani, preotul are dreptul la un concediu de studii aprofundate de 6 luni, ai cărui termeni vor fi reglementați într-un contract de studii încheiat cu Consistoriul Bisericii.

Articolul 55

În cazul în care funcția de preot este îndeplinită de o femeie, ea are dreptul la concediu de naștere și îngrijire a copilului, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 56

Salarizarea, asigurarea medicală și pensionarea preotului se desfășoară conform legilor statului și hotărârilor bisericești în vigoare.

Articolul 57

Preotul are obligația morală și oficială de a fi membru al parohiei în care slujește, iar funcționarii centrului eparhial și profesorii de teologie vor fi membri în parohiile unde domiciliază.

Articolul 58

Articolul 59

Familia preotului (soț, soție, copii) trebuie să fie de religie unitariană.

Articolul 60

În caz de deces al preotului, cheltuielile de înmormântare vor fi suportate în proporție de cel puțin jumătate de către parohie.

Articolul 61

Întrucât preotul este conducătorul spiritual și sufletesc al credincioșilor, se va strădui să obțină încrederea, dragostea și stima acestora. Va lua parte la bucuriile și durerile lor, va fi mângâietorul nenorociților, sfătuitorul celor nedumeriți și prietenul tuturor credincioșilor. Va proceda față de ei, în toate problemele private și oficiale, cu dragoste și bunăvoință deplină. Viața particulară a preotului va fi ireproșabilă, viața conjugală exemplară; în privința gospodăriei și a vestimentației, el va avea în vedere prestigiul funcției. Preotul trebuie să fie un cetățean cinstit, participant al vieții publice, un muncitor al Împărăției Domnului în toate privințele.

Articolul 62

Poate fi cantor doar persoana de religie unitariană, membru al unei parohii, care dispune de o diplomă eliberată de Comisia de Cantori sau o diplomă echivalentă acceptată de comisie. Fără aceste condiții, angajarea pe post se poate face doar excepțional și provizoriu.

Articolul 63

Alegerea cantorului este reglementată de Regulamentul despre studiile, instruirea, alegerea și numirea preoților, cantorilor și educatorilor de religie ale Bisericii Unitariene. Salarizarea, asigurarea medicală și pensionarea cantorului se desfășoară conform legilor statului și hotărârilor bisericești în vigoare.

Articolul 64

Cantorul va fi instalat în funcție de către protopop; el va depune jurământ la prima adunare generală protopopească.

Articolul 65

Sarcinile și obligațiile cantorului sunt următoarele:

a) cu ocazia slujbelor religioase și a ceremoniilor, conduce cântarea pe baza cărții de cântece;

b) dezvoltă cântarea armonioasă a comunității, predă cântece pentru copii, tineri și adulți;

c) la slujbele din Vinerea Mare va cânta Pasiunea;

d) organizează și conduce activitatea unui cor în cadrul comunității;

e) în lipsa preotului, va executa sarcinile care i-au fost încredințate;

f) în activitatea să se va conforma regulilor bisericești, sub îndrumarea directă a preotului;

g) răspunde de ținerea în stare bună a instrumentelor muzicale.

Articolul 66

Articolul 67

În cazul în care funcția de cantor este îndeplinită de o femeie, ea are dreptul la concediu de naștere și îngrijire a copilului, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 68

Drepturile și obligațiile cantorului provizoriu se stabilesc de către prezbiteriu.

Articolul 69

În caz de deces, cheltuielile de înmormântare a cantorului vor fi suportate în proporție de cel puțin jumătate de către parohie.

Articolul 70

Curatorul este ales pe bază de candidatură, prin vot secret, de către adunarea generală parohială, pe o perioadă de 3 ani, dintre persoanele care, conform art. 11 alin. (2), au o bună apreciere publică, sunt înțelepte, au o moralitate integră și sunt cunoscute prin evlavia lor. Curatorul va ocupa funcția în urma depunerii jurământului în fața adunării generale.

Articolul 71

Sarcinile și obligațiile curatorului sunt următoarele:

a) convoacă, în înțelegere cu preotul, adunarea generală și prezbiteriul, prezidând ședința;

b) supraveghează, împreună cu preotul, casierul și, în general, persoanele care se implică în problemele averii parohiale. În cadrul supravegherii problemelor materiale, împreună cu preotul, dar și separat, personal sau printr-o comisie desemnată, verifică gestiunea financiară; aceasta se va referi nu doar la numerarul din casă, ci și la faptul ca încasările și plățile să fie regulamentare;

c) se îngrijește, împreună cu prezbiteriul, de cultivarea terenurilor parohiale, de strângerea recoltei și valorificarea acesteia, de întreținerea și valorificarea pădurilor;

d) se îngrijește de darea în chirie prin licitație a bunurilor imobile ale parohiei;

e) declară la termen veniturile bunurilor imobile, depune contestații împotriva impozitelor și taxelor necuvenite și, în general, apără interesele patrimoniale ale parohiei în această privință;

f) supraveghează colectarea în termen și cu exactitate a contribuției credincioșilor și plata retribuțiilor stabilite pentru funcționarii și angajații parohiei;

g) se îngrijește de plată în termen a impozitelor pe clădirile parohiale și de plată contribuției la susținerea eparhiei, a contribuției de asigurări sociale și a contribuției la susținerea protopopiatului;

h) are grijă ca sumele încasate sau preluate de el, precum și produsele agricole să fie depuse la casierie, respectiv în hambarele parohiei; totodată dispune plata obligațiilor;

i) se îngrijește de clădirile parohiei și de asigurarea acestora, face propuneri prezbiteriului cu privire la reparațiile necesare și, pe baza însărcinării primite, le execută sau dispune executarea acestora;

j) în urma situației prezentate de casier va lua măsurile legale împotriva debitorilor, cu acordul prezbiteriului;

k) în cadrul funcției, se supune dispozițiilor autorităților bisericești și va proceda conform reglementărilor bisericești în vigoare.

Articolul 72

Curatorul poartă răspunderea materială în privința problemelor patrimoniale.

Articolul 73

În parohiile mai mici, curatorul poate îndeplini și sarcina casierului.

Articolul 74

Casierul este ales de către adunarea generală din rândul membrilor parohiei care corespund condițiilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Casierul va ocupa postul în urma depunerii jurământului în fața adunării generale.

Articolul 75

Sarcinile și obligațiile casierului sunt următoarele:

a) cu ocazia alegerii, preia pe bază de inventar casieria și alte valori de la predecesorul său;

b) gestionează banii, valorile și hârtiile de valoare ale parohiei, împreună cu contabilul;

c) încasează veniturile, arendele curente, chiriile și le depune pe bază de chitanțe și alte acte justificative. Sub supravegherea preotului, conduce registrul de casă privind încasările și plățile;

d) se îngrijește de încasarea la termen a tuturor veniturilor, are grijă ca plata salariilor și a altor cheltuieli prevăzute în buget să fie efectuată conform alocării și la termen. Plăți intermediare se pot face doar pe baza dispoziției curatorului sau a preotului;

e) se îngrijește ca banii, valorile și hârtiile de valoare ale parohiei să fie păstrate la oficiul parohial. Numerarul din casă se va putea păstra în afara oficiului doar pe baza aprobării prezbiteriului. În filii, casieria va fi la locuința curatorului, dacă inspecția protopopească nu dispune altfel;

f) se îngrijește ca sumele încasate să fie depuse la casierie în termen de 24 de ore. Soldul de casă nu poate depăși suma prevăzută de normele legale, restul fiind depus la o instituție bancară;

g) întocmește darea de seamă anuală și o prezintă prezbiteriului în vederea luării măsurilor.

Articolul 76

Casierul poartă răspunderea pentru pagubele cauzate din vina sau omisiunea sa.

Articolul 77

Parohia, în caz de nevoie, poate recurge la angajarea unui contabil profesionist.

Secretarul

Articolul 78

Secretarul parohiei este ales de către adunarea generală din rândul membrilor parohiei care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Va depune jurământul în fața adunării generale.

Articolul 79

Secretarul redactează procesele-verbale ale adunării generale și prezbiteriului, se îngrijește de acestea și le păstrează la oficiul parohial.

Auxiliarii

Articolul 80

Auxiliarii sunt aleși de către adunarea generală din rândul membrilor parohiei care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Vor depune jurământul în fața adunării generale.

Articolul 81

Sarcinile și obligațiile auxiliarilor: ajută preotul și curatorul în toate activitățile lor oficiale. Participă la ședințele prezbiteriului, în calitate de membri ai acestuia.

Clopotarul

Articolul 82

Clopotarul este angajat de către prezbiteriu cu contract de muncă, care cuprinde drepturile și îndatoririle lui. Va depune jurământul în fața prezbiteriului.

Articolul 83

Lucrătorii sociali ai parohiei, precum educatorii de religie, lucrătorii de caritate, agenții sociali și asistenții medicali, lucrătorii presei scrise și electronice, sunt angajați de către prezbiteriu cu contract de muncă, dintre cei astfel calificați. Ei își desfășoară activitatea sub îndrumarea și supravegherea preotului și prezintă raport prezbiteriului la fiecare jumătate de an.

Articolul 84

Tot sub îndrumarea preotului își desfășoară activitatea lucrătorii sociali care sunt angajați pe posturi organizate de către autoritatea bisericească națională sau protopopească. Drepturile și obligațiile lucrătorilor sociali vor fi reglementate de către autoritatea bisericească care le-a organizat postul.

Secretara

Articolul 85

În cazul în care complexitatea administrației parohiale o cere, prezbiteriul poate angaja o secretară pentru treburile de birou, de administrație și de organizare. Munca secretarei este îndrumată și supravegheată de către preot, care va informa prezbiteriul despre această muncă.

Articolul 89

Autoritatea supremă a protopopiatului este adunarea generală.

Articolul 90

Membrii adunării generale sunt:

a) din oficiu: protopopul, curatorii protopopești, secretarul, directorul relațiilor publice, casierul, consilierul juridic, preoții parohi, preoții capelani, cantorii definitivați, respectiv câte un reprezentant al organizației protopopești al asociațiilor moral-religioase. Cantorii provizorii participă la dezbateri fără drept de vot;

b) pe bază de alegeri: câte un reprezentant al fiecărei parohii, al parohiilor asociate, al filiilor și al centrelor diasporale. Parohiile cu număr mare de enoriași trimit câte un reprezentant la fiecare 500 de membri, dar nu mai mult de 3.

Articolul 91

Adunarea generală este prezidată din partea clericală de către protopop, iar din partea laică de către curatorul cu vechime mai mare în funcție. În caz de impedimente, protopopul va fi înlocuit de secretarul protopopesc, iar curatorul, de către celălalt curator protopopesc.

Articolul 92

Articolul 93

Adunarea generală se ține într-o ordine prestabilită în parohii, în cadrul unei slujbe.

Articolul 94

După deschiderea lucrărilor se face apelul celor prezenți, reprezentanții parohiilor, parohiilor asociate, filiilor și diasporelor prezentându-și delegațiile. Membrii din oficiu vor justifica absența în scris. În cazul întrunirii cvorumului, respectiv jumătate plus unu din numărul membrilor, adunarea generală se consideră constituită. Hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a celor prezenți.

Articolul 95

Competența adunării generale este următoarea:

a) proclamarea hotărârilor Sinodului, Consistoriului Suprem, Consistoriului Bisericii, ale episcopului, respectiv a regulamentelor bisericești;

b) dezbaterea raportului protopopului privind viața din protopopiat, despre propășirea sau regresul spiritual și material din parohii, schimbări, evenimente mai importante, pentru perioada scursă de la ședința adunării generale precedente;

c) dezbaterea și acceptarea rapoartelor despre numărul enoriașilor, viața moral-religioasă, pastorația în diaspore și filii, vizitele pastorale, vizitele la bolnavi, situația patrimonială a parohiilor, respectiv bilanțul contabil al protopopiatului;

d) analiza activității spirituale, moral-religioase, școlare și materiale a parohiilor;

e) supravegherea îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ale funcționarilor, respectiv îndeplinirii sarcinilor demnitarilor; luarea măsurilor în cazul omisiunilor sau al procedeelor ilicite ce dăunează intereselor protopopiatului, incluzând stabilirea cuantumului daunelor materiale și morale; dezbaterea și decizia asupra moțiunilor de cenzură înaintate în cazurile mai grave;

f) avizarea către Consistoriul Suprem a propunerilor de modificare a statutului parohiilor (avansarea filiilor în statut de parohie sau invers, precum și stabilirea relațiilor dintre ele);

g) sprijinirea activității caritative și diaconice în cadrul parohiilor, susținerea, îndrumarea și supravegherea instituțiilor sociale aflate în proprietatea protopopiatului și crearea fundațiilor pioase;

h) urmărirea desfășurării vieții moral-religioase, sprijinirea asociațiilor religioase;

i) alegerea funcționarilor și demnitarilor protopopiatului, a comisiilor, instanțelor și membrilor Sinodului, respectiv Consistoriului Suprem. Protopopul, curatorii protopopești și delegații în Sinod, respectiv în Consistoriul Suprem vor depune jurământ în fața Sinodului, respectiv a Consistoriului Suprem. Ceilalți aleși depun jurământul, după alegeri, în fața adunării generale;

j) avizarea problemelor trimise de Consistoriul Bisericii și de Consistoriul Suprem, avizarea textului statutului și a altor proiecte de lege, respectiv de regulamente, luarea deciziei asupra inițiativelor membrilor adunării generale;

k) propuneri și inițiative în orice problemă ce privește Biserica și școlile ei;

l) adoptarea bilanțului contabil, respectiv a bugetului protopopiatului;

m) organizarea sesiunilor Sinodului ținute pe teritoriul protopopiatului;

n) stabilirea ordinii de zi a adunării generale;

o) propuneri privind acordarea de titluri onorifice.

Articolul 96

Adunarea generală desemnează o comisie formată din 3 persoane pentru autentificarea procesului-verbal întocmit la ședință. Autentificarea se va face în termen de 15 zile. Procesul-verbal și hotărârile adoptate se înaintează separat Sinodului, Consistoriului Bisericii și Consistoriului Suprem.

Articolul 97

Împotriva hotărârilor adunării generale se poate face contestație în termen de 15 zile de la luarea, respectiv comunicarea hotărârii, după caz. Contestația se înaintează în prima instanță Consistoriului Bisericii, iar în a doua și ultima instanță, Consistoriului Suprem.

Articolul 98

Consiliul protopopesc, în calitate de reprezentant al adunării generale, conduce protopopiatul și se angajează în soluționarea problemelor acestuia. Sediul consiliului protopopesc se află la oficiul protopopesc.

Articolul 99

Membrii consiliului protopopesc sunt: protopopul, curatorii protopopești, directorul relațiilor publice și secretarul protopopiatului, care totodată este și notarul consiliului, precum și referentul pentru educația moral-religioasă și referentul pentru parteneriat bisericesc.

Articolul 100

Pentru a adopta hotărâri valabile de către consiliul protopopesc este necesară prezența a 5 membri. Hotărârile se adoptă cu majoritate simplă.

Articolul 101

Consiliul protopopesc este prezidat din partea clericală de către protopop, iar din partea laică de către curatorul protopopesc cu vechime mai mare în funcție.

Articolul 102

Consiliul protopopesc trebuie convocat trimestrial, iar la nevoie oricând, cu minimum 7 zile înaintea ședinței, de către președinți, cu invitație scrisă, incluzând ordinea de zi. La cererea scrisă a cel puțin o treime din numărul total al membrilor, președinții sunt obligați să convoace ședința consiliului protopopesc, cu mențiunea ordinii de zi; pe ordinea de zi a ședinței astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

Articolul 103

Consiliul protopopesc are următoarele competențe:

a) pregătește ordinea de zi a adunării generale și aduce la îndeplinire hotărârile acesteia;

b) urmărește activitatea inspecției protopopești și execută sarcinile trasate;

c) coordonează și supraveghează educația moral-religioasă și cea misionară din diaspore;

d) avizează toate rapoartele ce se prezintă adunării generale;

e) supraveghează și sprijină activitatea asociațiilor moral-religioase;

f) stabilește indemnizația pentru funcționarii și demnitarii protopopiatului;

g) veghează asupra ordinii și disciplinei bisericești, investighează plângerile individuale sau parohiale și ia măsuri în problemele ce țin de competența lui. Evidența administrației consiliului protopopesc se ține de către oficiul protopopesc.

Articolul 104

Împotriva hotărârilor consiliului protopopesc se poate face contestație în termen de 15 zile de la luarea, respectiv comunicarea hotărârii. Contestația se înaintează în prima instanță adunării generale protopopești, iar în a doua și ultima instanță, Consistoriului Bisericii.

Articolul 105

Inspecția protopopească este un organ de supraveghere a vieții moral-religioase, a situației educaționale, administrative și patrimoniale a parohiilor.

Articolul 106

Membrii inspecției protopopești sunt protopopul, curatorii protopopești și secretarul. Președintele este protopopul și curatorul, notarul este secretarul protopopiatului. Actele inspecției protopopești vor fi valabile în prezența a cel puțin 3 membri.

Articolul 107

Articolul 108

Inspecția protopopească are următoarele competențe:

a) controlează viața moral-religioasă, situația patrimonială, starea educației moral-religioase și a învățământului confesional și ia toate măsurile pentru dezvoltarea lor și corectarea lipsurilor; se îngrijește ca personalul parohiei să îndeplinească cu fidelitate și exactitate slujbele religioase, să țină registrele de stare civilă, evidența familiilor, a proceselor-verbale și să administreze arhiva; să trăiască în consens, în pace cu credincioșii și între ei, să nu ducă lipsă de retribuție; clădirile parohiale să fie întreținute în bune condiții și cimitirele să fie îngrijite;

b) cere socoteală cu privire la administrarea regulamentară și cu beneficii a patrimoniului și a casieriei, precum și ținerea exactă a inventarului; verifică utilizarea conform destinației a ajutorului primit de la Consistoriul Bisericii; în caz de neglijență sau abuz, ia măsurile necesare; procedează la fel și în cazul fundațiilor pioase; verifică bilanțul contabil și bugetul parohial, înregistrând în proces-verbal principalii indicatori; verifică lista nominală cu membrii adunării generale parohiale;

c) cu ocazia adunării generale parohiale, pune întrebările canonice, care se vor nota în procesul-verbal, chiar dacă nu este necesară luarea unor măsuri.

Articolul 109

Procesul-verbal al inspecției protopopești va fi redactat la fața locului de către secretar în 3 exemplare, câte unul pentru parohie, protopopiat și Consistoriul Bisericii. Anexele procesului-verbal sunt: raportul anual al preotului, lista nominală a credincioșilor cu drept de vot, situații privind vizitele pastorale, vizitarea bolnavilor, educația moral-religioasă, activitatea din filii și diaspore, cartea de aur, lucrări de construcții-reparații, situația demografică, bilanț contabil și buget, raportul privind relațiile de parteneriat bisericesc, precum și asociațiile moral-religioase.

Articolul 110

Inspecția protopopească se va deplasa anual și în filii și va acorda atenție credincioșilor din diasporă, luând măsuri în legătură cu pastorația și educația moral-religioasă a acestora.

Articolul 111

Actele oficiale, respectiv actele verificate de către inspecția protopopească vor fi ștampilate cu ștampila protopopiatului.

Articolul 112

Adunarea generală a protopopiatului alege dintre membrii săi, pe bază de candidatură, prin vot secret, comisia protopopească de educație moral-religioasă, formată din 3-6 membri, pe o perioadă de 4 ani. Președintele comisiei este referentul de educație moral-religioasă, notarul fiind ales dintre membri.

Articolul 113

Sarcinile comisiei sunt următoarele:

a) supravegherea și îndrumarea activității de educație moral-religioasă din parohii;

b) avizarea raportului referentului de educație moral-religioasă.

Articolul 114

Articolul 115

Sarcinile comisiei sunt următoarele:

a) supravegherea și îndrumarea activității de parteneriat bisericesc din parohii;

b) avizarea raportului referentului de parteneriat bisericesc.

Articolul 118

Articolul 119

Funcția de protopop devine vacantă:

a) la expirarea mandatului de 4 ani sau prin deces, demisie ori demitere disciplinară;

b) dacă protopopul se transferă ca preot în alt protopopiat.

Articolul 120

Sarcinile și obligațiile protopopului sunt următoarele:

a) convoacă, împreună și în înțelegere cu curatorul protopopesc mai vechi în funcție, adunarea generală, consiliul protopopesc și conferința curatorilor și prezbiterilor, tot împreună prezidând ședințele. Convoacă adunarea preoților și prezidează ședințele acesteia;

b) este membru din oficiu al Consistoriului Bisericii, al Consistoriului Suprem, al adunării generale, consiliului și inspecției protopopești, al contenciosului administrativ protopopesc și al comisiei disciplinare protopopești. În cazul unor impedimente este înlocuit de secretarul protopopiatului;

c) reprezintă protopopiatul, în același mod ca și curatorul protopopesc, în fața autorităților și a instanțelor;

d) întocmește ordinea de zi a adunării generale și o prezintă consiliului protopopesc pentru avizare;

e) împreună cu curatorul și consiliul protopopesc, supraveghează problemele moral-religioase, administrative și patrimoniale ale parohiilor;

f) ia măsuri, împreună cu curatorul, în privința alegerii funcționarilor și demnitarilor;

g) în cazul vacanței într-o parohie, însărcinează un preot cu administrarea interimară a acesteia și se îngrijește ca preotul interimar să preia, pe bază de inventar, bunurile parohiei;

h) se îngrijește de suplinirea preoților aflați în concediu;

i) se îngrijește de suplinirea funcționarilor parohiali și protopopești suspendați din funcție;

j) instalează noul preot, care, pe bază de inventar, preia de la preotul locțiitor interimar bunurile mobile și imobile ale parohiei, în fața protopopului sau a împuternicitului său și a prezbiteriului, încheind un proces-verbal de predare-primire;

k) este supervizorul direct al funcționarilor protopopiatului și ai parohiilor, este executantul hotărârilor adunării generale și ale consiliului protopopesc, Consistoriului Bisericii, Consistoriului Suprem și ale episcopului;

l) informează autoritățile protopopești și preoții despre reprezentarea protopopiatului în fața autorităților bisericești, precum și despre participarea la alte evenimente;

m) supraveghează ca în parohii slujbele religioase și ceremoniile să fie săvârșite conform reglementărilor, iar funcționarii parohiilor să își îndeplinească sarcinile cu conștiinciozitate;

n) înaintează, cu aviz, cererile parohiilor și ale credincioșilor adresate Consistoriului Bisericii sau episcopului;

o) desemnează preotul pentru slujbele din cadrul ședinței adunării generale;

p) supraveghează arhiva, biblioteca și casieria protopopiatului;

q) are dreptul, împreună cu consiliul protopopesc, să pună în mișcare acțiunea disciplinară împotriva funcționarului în culpă, în cazul abuzurilor grave suspendând persoana;

r) cheltuielile aferente activității protopopești vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

Articolul 121

Sarcinile și obligațiile protopopului ca preot sunt reglementate în cap. III art. 47-57. În cursul îndeplinirii obligațiilor va aplica dispozițiile prevăzute pentru preoți.

Articolul 122

Ștampila protopopului cuprinde inscripția: "Oficiul Protopopiatului Unitarian .......".

Articolul 123

Adunarea generală a protopopiatului alege 2 curatori protopopești dintre laicii evlavioși, care corespund condițiilor prevăzute la art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Pot fi realeși de două ori. Rezultatul alegerii va fi comunicat Consistoriului Suprem prin intermediul Consistoriului Bisericii pentru confirmare, curatorul protopopesc depunând jurământul în fața Consistoriului Suprem. Va prelua oficiul de la predecesorul său după o perioadă de 30 de zile.

Articolul 124

În problemele ce țin de competența curatorilor protopopești, măsurile necesare vor fi luate de către cel mai vechi în funcție. În cazul conflictelor de interese sau al altor impedimente, măsurile vor fi luate de către celălalt curator protopopesc.

Articolul 125

Sarcinile și obligațiile curatorului sunt următoarele:

a) convoacă, împreună și în înțelegere cu protopopul, adunarea generală, consiliul protopopesc și conferința curatorilor și prezbiterilor, tot împreună prezidând ședințele;

b) în procesul alegerii preoților, procedează conform regulamentului, în acord cu protopopul;

c) prezidează comisia disciplinară protopopească și contenciosul administrativ protopopesc în cauzele ce îi privesc pe funcționari, iar în celelalte cauze, în situația imposibilității prezenței protopopului;

d) este membru din oficiu al Consistoriului Suprem, al adunării generale, consiliului protopopesc și inspecției protopopești, al comisiei disciplinare protopopești și al contenciosului administrativ protopopesc;

e) împreună cu protopopul și consiliul protopopesc, supraveghează problemele moral-religioase, administrative și patrimoniale ale parohiilor;

f) reprezintă protopopiatul, la fel ca protopopul, în fața autorităților și a instanțelor;

g) ia măsuri, împreună cu protopopul, cu privire la alegerea funcționarilor și demnitarilor;

h) după îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, va depune actele cauzei în arhiva protopopiatului;

i) cheltuielile aferente activității curatoriale vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

Articolul 126

Secretarul este ales de către adunarea generală protopopească pe bază de candidatură, prin vot secret, din rândul preoților parohi, pe o perioadă de 4 ani, putând fi reales de două ori. După alegere, depune jurământul în fața adunării generale și va ocupa funcția.

Articolul 127

Sarcinile și obligațiile secretarului sunt următoarele:

a) este locțiitorul protopopului în conducerea protopopiatului, adunării generale, consiliului protopopesc, inspecției protopopești și cu ocazia adunării generale electorale din parohii;

b) înlocuiește protopopul dacă acesta nu poate fi prezent la ședințele Consistoriului Suprem și ale Consistoriului Bisericii;

c) prezidează inspecția protopopească în parohia protopopului;

d) întocmește procesul-verbal al adunării generale, al consiliului și inspecției protopopești;

e) se îngrijește de procesele-verbale, păstrează documentele, iar după utilizare le depune la arhiva protopopească. Retribuția lui va fi stabilită de către adunarea generală;

f) cheltuielile aferente activității vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

Articolul 128

Directorul relațiilor publice este ales din rândul preoților parohi, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Poate fi reales de două ori. După alegere depune jurământul în fața adunării generale și va ocupa funcția.

Articolul 129

Sarcinile și obligațiile directorului relațiilor publice sunt următoarele:

a) supraveghează respectarea statutului în cadrul protopopiatului;

b) reprezintă protopopiatul în cauze disciplinare în calitate de acuzator și procedează conform regulamentului;

c) supraveghează respectarea legilor, a regulamentelor, precum și a ordinii de zi a ședințelor;

d) cheltuielile aferente activității vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

Articolul 130

Articolul 131

Referentul EMR are următoarele sarcini și obligații:

a) supraveghează educația moral-religioasă a elevilor și tinerilor unitarieni, controlează activitatea de educație moral-religioasă din parohii;

b) centralizând informațiile din rapoartele parohiilor, întocmește un raport cu concluzii despre educația moral-religioasă și îl prezintă adunării generale protopopești;

c) supraveghează activitatea asociațiilor moral-religioase în parohii;

d) avizează toate problemele de educație din cadrul protopopiatului;

e) cheltuielile aferente activității vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

Articolul 132

Casierul este ales de către adunarea generală din rândul preoților parohi, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Poate fi reales de două ori. După alegere, depune jurământul în fața adunării generale și va ocupa funcția.

Articolul 133

Sarcinile și obligațiile casierului sunt următoarele:

a) după alegerea în funcție, preia casieria și alte valori ale protopopiatului;

b) gestionează fondurile protopopiatului pe baza îndrumărilor adunării generale și întocmește execuția bugetară, cu acte justificative;

c) are răspundere materială pentru sumele și valorile date în administrarea lui și pentru pagubele pricinuite prin omisiuni proprii. Retribuția lui va fi stabilită de către adunarea generală.

d) cheltuielile aferente activității vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

Articolul 134

Consilierul juridic este ales din rândul credincioșilor cu studii juridice care corespund prevederilor art. 11 alin (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. După alegere depune jurământul în fața adunării generale și va ocupa funcția.

Articolul 135

Sarcinile și obligațiile consilierului juridic sunt următoarele:

a) reprezintă, pe bază de împuternicire, parohiile și protopopiatul în fața autorităților și a instanțelor judecătorești;

b) acordă asistență juridică parohiilor și protopopiatului;

c) cheltuielile aferente activității vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

Articolul 136

Referentul parteneriatelor bisericești este ales de către adunarea generală din rândul preoților parohi vorbitori de limbă engleză, cu experiență în domeniul parteneriatelor bisericești, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Poate fi reales de două ori. După alegere, depune jurământul în fața adunării generale și va ocupa funcția.

Articolul 137

Sarcinile și obligațiile referentului parteneriatelor bisericești sunt următoarele:

a) urmărește și sprijină relațiile de parteneriat bisericesc ale parohiilor;

b) prezintă un raport anual Consiliului de Parteneriat Bisericesc, respectiv adunării generale protopopești, despre relațiile de parteneriat.

Articolul 138

Referentul pentru tineret este ales din rândul credincioșilor cu experiență în domeniul tinerilor, care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. După alegere, depune jurământul în fața adunării generale și va ocupa funcția.

Articolul 139

Sarcina referentului pentru tineret este să ajute înființarea, respectiv activitatea asociațiilor de tineret și să contribuie la participarea activă a tinerilor în viața comunității parohiei. Pentru acestea, el colaborează cu conducătorii asociațiilor de tineret din protopopiat, cu reprezentanții teritoriali ai Asociației Naționale de Tineret "David Ferenc", respectiv cu conducerea parohiilor. Prezintă un raport anual adunării generale protopopești despre activitatea de tineret a protopopiatului.

Articolul 141

Sinodul este organul legiuitor suprem al Bisericii.

Articolul 142

Sinodul este compus din membri clerici și laici în număr egal. La începutul fiecărui mandat, membrii Sinodului depun jurământul de credință.

Articolul 143

Membrii Sinodului sunt:

a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relațiilor publice, preoții, profesorii de teologie clericali, funcționarii centrului eparhial clericali, educatorii de religie clericali;

b) pe bază de alegere: laici care corespund condițiilor prevăzute la art. 11 alin. (2), aleși de către adunarea generală protopopească, pe bază de candidatură, prin vot secret, pentru o perioadă de 6 ani. Numărul membrilor laici va fi stabilit cu ocazia fiecărei alegeri de către Consistoriul Bisericii, pe protopopiate, în concordanță cu numărul preoților parohi, profesorilor clericali de teologie, funcționarilor clericali ai centrului eparhial și educatorilor de religie clericali din protopopiatul respectiv.

Articolul 144

Sinodul este prezidat de către episcop și curatorul general mai vechi în funcție. În caz de impedimente, episcopul este înlocuit de vicar, iar curatorul de către celălalt curator general. Dacă totuși se mai ivesc impedimente, înlocuitorii vor fi, din partea clericală, protopopul prezent mai vechi în funcție, iar din partea laică, curatorul protopopesc prezent mai vechi în funcție.

Articolul 145

Notarul Sinodului este vicarul. În caz de impedimente, Sinodul va desemna notarul.

Articolul 146

Referenții Sinodului sunt consilierii centrului eparhial.

Articolul 147

Pentru constituirea regulamentară a Sinodului este necesară prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor, iar adoptarea de hotărâri valabile se face cu votul majorității simple a celor prezenți (jumătate + un vot). În cazul în care Sinodul nu corespunde cerințelor de constituire, el va fi convocat de către episcop și curatorul general prin anunț verbal, din nou, pentru ziua următoare, cu aceeași ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numărul celor prezenți.

Articolul 148

Sinodul are următoarele competențe:

1. alegerea și înscăunarea episcopului;

2. învestirea preoților;

3. adoptarea de norme juridice bisericești:

a) adoptarea, promulgarea și modificarea statutului;

b) adoptarea și modificarea Statutului Facultății Unitariene a Institutului Teologic Protestant;

c) stabilirea cărții de liturghie și ceremonie a slujbelor religioase;

d) adoptarea, respectiv modificarea catehismului și a manualelor de educație religioasă;

e) stabilirea sărbătorilor religioase.

Articolul 149

Sesiunile Sinodului se țin din 3 în 3 ani sau la nevoie, în protopopiate. Stabilirea datei, convocarea și administrația Sinodului se realizează de către Consistoriul Bisericii. La cererea motivată scrisă a cel puțin un sfert din numărul total al membrilor, Consistoriul Bisericii este obligat să convoace ședința Sinodului în termen de 60 de zile; pe ordinea de zi a ședinței astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

Articolul 150

Ordinea și modalitățile dezbaterilor se stabilesc prin regulamentul ședințelor.

Articolul 151

Procesul-verbal al Sinodului este autentificat de o comisie formată din 3 membri.

Articolul 152

Ștampila Sinodului conține inscripția: "Sinodul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc fiind plasată emblema bisericii.

Articolul 153

Consistoriul Suprem este principalul organ de guvernare a Bisericii. Sediul Consistoriului Suprem este la Cluj-Napoca, dar poate fi convocat și în altă parte.

Articolul 154

Membrii Consistoriului Suprem sunt:

a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relațiilor publice, protopopii, curatorii protopopești, reprezentantul Facultății Unitariene a Institutului Teologic Protestant, directorii liceelor teologice unitariene, reprezentanții asociațiilor moral-religioase, președinții comisiilor permanente de pe lângă Consistoriul Bisericii și vicepreședintele comisiei economice;

b) 110 membri aleși de către adunările generale ale protopopiatelor pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani, în funcție de numărul credincioșilor din protopopiat (în proporție de 40 de clerici și 70 de laici). La începutul fiecărui mandat, membrii Consistoriului Suprem depun jurământul de credință.

Articolul 155

Poate fi membru în Consistoriul Suprem doar persoana care corespunde condițiilor prevăzute la art. 11 alin. (2). Dacă există contestație împotriva alegerii unui membru, Consistoriul Bisericii, din oficiu sau pe bază de apel, cercetează problema și va decide în fond. Persoana care pe durata mandatului lipsește de două ori în mod nejustificat de la ședințele Consistoriului Suprem este considerată demisionată.

Articolul 156

Consistoriul Suprem este prezidat de către episcop și curatorul general mai vechi în funcție. În caz de impedimente, episcopul va fi înlocuit de vicar, iar curatorul general mai vechi în funcție, de celălalt curator general. Dacă totuși se mai ivesc impedimente, înlocuitorii vor fi, din partea clericală, protopopul prezent mai vechi în funcție, iar din partea laică, curatorul protopopesc prezent mai vechi în funcție.

Articolul 157

Notarul Consistoriului Suprem este vicarul. În caz de impedimente, Consistoriul Suprem va desemna un notar.

Articolul 158

Referenții Consistoriului Suprem sunt consilierii centrului eparhial.

Articolul 159

Pentru constituirea regulamentară a Consistoriului Suprem este necesară prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor, iar adoptarea de hotărâri valabile se face cu votul majorității simple a celor prezenți (jumătate + un vot). În cazul în care Consistoriul Suprem nu corespunde cerințelor de constituire, el va fi convocat de către episcop și curatorul general prin anunț verbal, din nou, pentru ziua următoare, cu aceeași ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numărul celor prezenți.

Articolul 160

Articolul 161

Articolul 162

Consistoriul Suprem are o sesiune anuală, iar la nevoie, mai multe. La cererea motivată scrisă a cel puțin un sfert din numărul total al membrilor, Consistoriul Bisericii este obligat să convoace ședința Consistoriului Suprem în termen de 30 zile; pe ordinea de zi a ședinței astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

Articolul 163

Dacă însuși Consistoriul Suprem nu dispune în acest sens, data sesiunii va fi stabilită de Consistoriul Bisericii, care va face și convocarea membrilor.

Articolul 164

Procedura și ordinea dezbaterilor se stabilesc prin regulamentul de ședință.

Articolul 165

Autentificarea procesului-verbal se face de către o comisie formată din 3 membri.

Articolul 166

Procesele-verbale ale sesiunilor Consistoriului Suprem vor fi publicate.

Articolul 167

Ștampila Consistoriului Suprem conține inscripția: "Consistoriul Suprem al Bisericii Unitariene", la mijloc fiind plasată emblema Bisericii.

Articolul 168

Consistoriul Bisericii conduce Biserica, reprezentând Sinodul și Consistoriul Suprem, și dispune în toate problemele. Sediul Consistoriului Bisericii este la Cluj-Napoca.

Articolul 169

Membrii Consistoriului Bisericii sunt următorii:

a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relațiilor publice, protopopii, reprezentantul Facultății Unitariene a Institutului Teologic Protestant, directorii liceelor teologice unitariene, reprezentanții asociațiilor moral-religioase, președinții comisiilor permanente de pe lângă Consistoriul Bisericii și vicepreședintele Comisiei economice;

b) 15 membri aleși de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani (în proporție de 7 clerici și 8 laici). Persoana aleasă care pe durata mandatului lipsește de două ori în mod nejustificat de la ședințele Consistoriului Bisericii este considerată demisionată.

Articolul 170

Președinții Consistoriului Bisericii sunt episcopul și curatorul general mai vechi în funcție; în caz de impedimente, episcopul este înlocuit de vicar, iar curatorul general mai vechi în funcție, de către celălalt curator general sau de un membru laic desemnat de Consistoriul Bisericii.

Articolul 171

Notarul Consistoriului Bisericii este vicarul. În caz de impedimente, Consistoriul Bisericii va desemna un notar.

Articolul 172

Referenții Consistoriului Bisericii sunt consilierii centrului eparhial.

Articolul 173

Pentru constituirea regulamentară a Consistoriului Bisericii este necesară prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor, iar adoptarea de hotărâri valabile se face cu votul majorității simple a celor prezenți (jumătate + un vot). În cazul în care Consistoriul Bisericii nu corespunde cerințelor de constituire, el va fi convocat de către episcop și curatorul general prin anunț verbal, din nou, pentru aceeași zi, cu aceeași ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numărul celor prezenți.

Articolul 174

Consistoriul Bisericii are următoarele competențe:

a) aducerea la îndeplinire a hotărârilor Sinodului și ale Consistoriului Suprem; în cazul în care circumstanțele executării impun modificări, în mod excepțional și sub răspunderea proprie, are dreptul ca până la întrunirea Consistoriului Suprem să modifice hotărârile;

b) pregătirea problemelor, proiectelor și propunerilor ce țin de competența Sinodului și a Consistoriului Suprem referitoare la Statutul Bisericii, legi, ordine și regulamente interne;

c) avizarea și înaintarea la Consistoriul Suprem a regulamentelor Facultății Unitariene a Institutului Teologic Protestant, respectiv ale instituțiilor de învățământ;

d) supravegherea vieții și activității moral-religioase din parohii și protopopiate, cum sunt analizarea proceselor-verbale ale inspecției și ale adunării generale protopopești, luarea măsurilor ce se impun și adoptarea de dispoziții în problemele care se ivesc între timp, asigurarea educației moral-religioase a tinerilor din învățământ și a celor confirmați, autorizarea și supravegherea activității asociațiilor moral-religioase;

e) inițierea și coordonarea unor activități spirituale, literare și practice legate de viața internă a Bisericii, care slujesc la întărirea vieții moral-religioase, dezvoltarea, apărarea și propagarea acesteia;

f) urmărirea, îndrumarea și perfecționarea pregătirii preoților și a cantorilor;

g) supravegherea ținerii programelor de rugăciuni și a altor activități pentru copii, tineri și adulți;

h) se preocupă de misiunea internă, editarea și difuzarea literaturii legate de aceasta;

i) supravegherea Facultății Unitariene a Institutului Teologic Protestant și a școlilor confesionale; confirmarea alegerii decanului și profesorilor Facultății Unitariene a Institutului Teologic Protestant, precum și a directorilor liceelor teologice;

j) se preocupă de ordinea și disciplina bisericească, conform legislației în vigoare;

k) autorizarea vânzării, cumpărării, construirii și demolării de imobile, cu confirmarea ulterioară a Consistoriului Suprem; pregătirea acceptării sau refuzării de moșteniri și fundații;

l) luarea de măsuri juridice necesare pentru păstrarea patrimoniului Bisericii și recuperarea acestuia;

m) controlul gestionării fondurilor parohiale, protopopești și centrale, cum ar fi asigurarea salarizării preoților de către parohii; la nevoie se preocupă de completare, de aprobarea bugetelor și a bilanțului contabil, aprobarea contractelor de vânzare-cumpărare imobiliare și de credit ale parohiilor și aprobarea planurilor de construcții, a devizelor și a executării, conform legislației;

n) comunicarea actelor normative în vigoare organelor bisericești interesate, întocmirea materialelor ce se înaintează organelor de stat;

o) angajarea și salarizarea personalului centrului eparhial; calificarea funcționarilor principali;

p) supravegherea respectării regulamentului de organizare a centrului eparhial;

q) soluționarea nevoilor urgente și extraordinare ale Bisericii;

r) verificarea administrației centrului eparhial și a registrului, arhivei, bibliotecii, editurii, remedierea și eliminarea anumitor lipsuri sau nereguli;

s) întreținerea relațiilor interconfesionale;

ș) întreținerea relațiilor cu bisericile partenere din străinătate, cu Asociația Internațională pentru Libertatea Religioasă (IARF) și Consiliul Internațional Unitarian Universalist (ICUU);

t) întreținerea legăturilor cu organizații internaționale bisericești de caritate;

ț) adoptarea unor poziții în problemele actuale ale vieții publice ce afectează Biserica;

u) convocarea membrilor Sinodului și ai Consistoriului Suprem, cu 14 zile înaintea datei stabilite, cu comunicarea ordinii de zi și a materialelor de ședință;

v) luarea de măsuri cu privire la activitatea episcopului căruia i-a expirat mandatul și care nu este încă pensionabil;

w) dezbaterea înaintărilor introduse în scris de către oricare dintre membri;

x) comunicarea hotărârilor luate, în termen de 30 de zile, celor interesați.

Articolul 175

Consistoriul Bisericii își ține ședințele trimestrial, iar la nevoie, oricând. Ședințele vor fi convocate de către Președinție, cu 14 zile înainte de ziua ședinței, cu comunicarea ordinii de zi. La cererea motivată scrisă a cel puțin un sfert din numărul total al membrilor, Președinția este obligată să convoace ședința Consistoriului Bisericii în termen de 15 zile; pe ordinea de zi a ședinței astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

Articolul 176

Ștampila Consistoriului Bisericii conține inscripția: "Consistoriul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc având emblema Bisericii.

Articolul 177

Cheltuielile Consistoriului Bisericii și ale comisiilor permanente ale acestuia vor fi acoperite din bugetul central al Bisericii.

Articolul 178

Membrii Consistoriului Bisericii au răspundere materială pentru pagubele produse prin adoptarea unor hotărâri sau prin omisiune. Modalitatea în care se efectuează și valoarea despăgubirilor vor fi stabilite de către Consistoriul Suprem, în funcție de caracterul și valoarea pagubei create. Nu sunt obligați la despăgubiri acei membri care au votat împotriva adoptării hotărârii păgubitoare, dacă acest lucru s-a consemnat nominal în procesul-verbal.

Articolul 179

Împotriva hotărârilor Consistoriului Bisericii se poate face contestație în termen de 15 zile de la adoptare sau comunicare. Contestația se înaintează Consistoriului Suprem, care este obligat să o pună în discuție la prima lui ședință.

Articolul 180

Articolul 181

Consistoriul Suprem înființează pe lângă Consistoriul Bisericii următoarele comisii permanente de specialitate, cu scopul avizării problemelor cu privire la:

a) Scaunul episcopal;

b) Comisia de misiune;

c) Comisia de educație moral-religioasă și de învățământ;

d) Comisia economică;

e) Comisia financiară;

f) Comisia juridică;

g) Comisia mass-media;

h) Comisia de editură și tipografie.

Articolul 182

Articolul 183

Persoana aleasă în una dintre comisii, care pe durata mandatului lipsește de două ori în mod nejustificat de la ședințe, este considerată demisionată.

Articolul 184

Pe lângă comisiile permanente menționate, Consistoriul Suprem poate înființa la nevoie și alte comisii. Hotărârile referitoare la aceste comisii trebuie să cuprindă competența exactă, durata de existență și compunerea nominală a acestora.

Scaunul episcopal

Articolul 185

Articolul 186

Articolul 187

Articolul 188

Articolul 189

Articolul 190

Articolul 191

Articolul 192

Articolul 195

Biblioteca Mare este proprietatea Bisericii și este administrată separat de celelalte fonduri și obiecte ale patrimoniului, luând în considerare dispozițiile fondatorilor.

Articolul 196

Conducerea Bibliotecii Mari se exercită de către o comisie formată din 5 membri.

Articolul 197

Președintele comisiei este episcopul, membrii sunt aleși de Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani. Notarul este ales din rândul membrilor.

Articolul 198

Biblioteca Mare are un fond de carte cu caracter teologic, științific, arhivistic și de manuscrise, stând la dispoziția cercetătorilor și a celor interesați.

Articolul 199

Biblioteca Mare funcționează pe baza unui regulament aprobat de către Consistoriul Suprem. Bibliotecarul este ales de către Consistoriul Bisericii dintre bibliotecari calificați. Acesta va înainta un raport anual de activitate Consistoriului Bisericii.

Articolul 200

Conducerea Arhivei se realizează de o comisie formată din 5 membri. Președintele comisiei este din oficiu profesorul de istorie bisericească de la Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant, 4 membri fiind aleși de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani. Comisia va alege un notar din rândul membrilor săi.

Articolul 201

Ședințele comisiei se țin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând. Procesele-verbale întocmite vor fi înaintate Consistoriului Bisericii.

Articolul 202

Arhivistul este angajat prin concurs și examen de către Consistoriul Bisericii. Activitatea și sarcinile științifice sunt reglementate de un regulament aprobat de către Consistoriul Suprem. Arhivistul are obligația să prezinte un proiect, respectiv raport de activitate Consistoriului Bisericii în fiecare semestru, iar Consistoriului Suprem, anual.

Articolul 203

Biserica asigură în cadrul Casei de Pensii asigurări sociale pentru angajații proprii.

Articolul 204

Casa de Pensii funcționează pe baza regulamentului adoptat de către Consistoriul Suprem, în acord cu reglementările privind asigurările sociale de stat.

Articolul 205

Președintele Casei de Pensii este din oficiu vicarul, iar consiliul de conducere, format din 10 membri, este ales de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani.

Articolul 206

Pentru dezvoltarea și aprofundarea vieții moral-religioase și pentru slujirea omului, în cadrul Bisericii funcționează următoarele asociații moral-religioase:

a) Asociația "David Ferenc";

b) Asociația Națională a Preoților Unitarieni;

c) Asociația Națională a Femeilor Unitariene;

d) Asociația Națională de Tineret "David Ferenc".

Articolul 207

Asociațiile funcționează pe baza regulamentului de organizare și funcționare aprobat de către Consistoriul Suprem. Asociațiile înaintează un raport de activitate Consistoriului Bisericii în fiecare semestru, iar Consistoriului Suprem, anual.

Tipografia Bisericii

Articolul 208

Pentru activitatea de difuzare a publicațiilor proprii, Biserica are o tipografie. Activitatea tipografiei se desfășoară pe baza unui regulament aprobat de către Consistoriul Bisericii.

Articolul 210

Episcopul este funcționarul și demnitarul clerical principal al Bisericii; în afară de el, deținerea concomitentă a calității de funcționar și demnitar este incompatibilă. În cazul în care s-ar ivi o incompatibilitate temporară, aceasta trebuie oprită în termen de 30 de zile, în caz contrar persoana pierzând funcția ce i-a cauzat incompatibilitatea. Salariul funcționarilor și indemnizația demnitarilor sunt stabilite de Consistoriul Bisericii.

Articolul 211

Episcopul este ales de către Sinod pe bază de candidatură, prin vot secret, cu votul majorității simple, din rândul preoților, profesorilor de teologie și al funcționarilor centrului eparhial cu cel puțin 6 ani de vechime de preot, pe o perioadă de 6 ani. Acesta poate fi reales o singură dată. Episcopul va depune de îndată jurământul. El va prelua oficiul de la predecesorul său după o perioadă de 30 de zile.

Articolul 212

Articolul 213

Activitatea administrativă a episcopului se realizează de către Cancelaria Episcopală, cu sediul la Cluj-Napoca. Biserica are obligația să pună casa episcopală la dispoziția episcopului, care, la expirarea mandatului, o va preda succesorului său.

Articolul 214

Sigiliul episcopului poartă inscripția: "Episcopul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc fiind plasată emblema Bisericii.

Articolul 215

Curatorul general este demnitarul laic principal al Bisericii.

Articolul 216

Curatorul general este ales de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, cu votul majorității simple, din rândul membrilor laici care corespund condițiilor prevăzute la art. 11 alin. (2), pe o perioadă de 6 ani. Poate fi reales o singură dată. Curatorul ales va depune de îndată jurământul. El va prelua oficiul de la predecesorul său după o perioadă de 30 de zile.

Articolul 217

Drepturile și sarcinile celor 2 curatori generali sunt identice. Problemele ce țin de competența lor vor fi soluționate cu prioritate de cel cu vechime mai mare în funcție, iar în caz de impedimente personale, de celălalt curator general.

Articolul 218

Drepturile și sarcinile curatorului general sunt următoarele:

a) este reprezentantul principal al Bisericii, ca și episcopul, în fața autorităților de stat și a instanțelor, respectiv în cauze de drept privat. Împreună cu episcopul, este principalul reprezentant public al Bisericii;

b) veghează asupra intereselor moral-religioase, spirituale și materiale ale Bisericii. Veghează asupra respectării statutului și a hotărârilor autorităților bisericești. În conducerea Bisericii, procedează în consens cu episcopul;

c) este președintele laic al Sinodului, al Consistoriului Suprem și al Consistoriului Bisericii, respectiv al Comisiei economice, și membru al Președinției Consistoriului Bisericii;

d) supraveghează parohiile, Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant și școlile confesionale unitariene;

e) semnează procesele-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem și Consistoriului Bisericii;

f) împreună cu episcopul, supraveghează activitatea funcționarilor centrului eparhial și îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, intervenind la nevoie;

g) are dreptul de a verifica gestiunea patrimoniului bisericesc, precum și a fondurilor și documentelor conexe.

Articolul 219

Vicarul este ales de către Consistoriul Suprem al Bisericii, pe bază de candidatură, prin vot secret, cu votul majorității simple, din rândul preoților parohi, al profesorilor de teologie și al funcționarilor centrului eparhial, pe o perioadă de 6 ani. Poate fi reales o singură dată. Vicarul ales va depune de îndată jurământul. El va prelua oficiul de la predecesorul său după o perioadă de 30 de zile.

Articolul 220

Drepturile și sarcinile vicarului sunt următoarele:

a) înlocuiește episcopul în caz de impedimente sau în cazul vacanței. În aceste cazuri Consistoriul Bisericii se va îngriji de suplinirea activității vicarului;

b) întocmește procesele-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem și al Consistoriului Bisericii;

c) săvârșește învestirea preoților împreună cu episcopul;

d) primește jurământul de la funcționari și demnitari;

e) este președintele Comisiei de misiune și îndrumătorul activității de misiune internă;

f) este președintele Consiliului de conducere a Casei de Pensii, a Comisiei mass-media și membru al Președinției Consistoriului Bisericii;

g) se îngrijește de publicarea proceselor-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem și ale Consistoriului Bisericii; prin intermediul Monitorului Unitarian, informează opinia publică despre principalele hotărâri și comunicate ale autorităților bisericești.

Articolul 221

Directorul relațiilor publice este ales de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, cu votul majorității simple, din rândul preoților parohi, pe o perioadă de 6 ani. Poate fi reales o singură dată. Directorul ales va depune de îndată jurământul.

Articolul 222

Drepturile și sarcinile directorului relațiilor publice sunt următoarele:

a) cu ocazia ședințelor autorităților supreme bisericești, veghează asupra respectării legilor, dispozițiilor și a regulamentului de ședință; în cazul încălcării acestora, face propuneri pentru eliminarea abaterilor, precum și pentru aplicarea sancțiunilor;

b) în cauze disciplinare, obligațiile lui sunt reglementate de Regulamentul disciplinar.

Articolul 223

Centrul eparhial este oficiul administrativ care asigură activitatea eficientă a autorităților, funcționarilor și demnitarilor bisericești. Personalul centrului eparhial este alcătuit din funcționari principali, funcționari și alți angajați. Condițiile de angajare, structura organizațională și îndatoririle de serviciu sunt incluse în Statutul Bisericii, respectiv în regulamentul de organizare și funcționare al centrului eparhial.

Articolul 224

Funcționarii principali ai centrului eparhial sunt: consilierul administrativ cu pregătire clericală, consilierul economic și juridic, consilierul de educație moral-religioasă și învățământ și contabilul-șef.

Articolul 225

Articolul 226

Ceilalți funcționari și angajați ai centrului eparhial sunt: secretarul episcopal, bibliotecarul, arhivistul, directorul editurii și al tipografiei, referentul de mass-media, coordonatorul caritativ, administratorul economic, revizorul contabil, referentul tehnic, casierul, registratorul-arhivar, dactilograful, șoferul și îngrijitorul.

Articolul 227

Ocuparea posturilor de funcționar și de alt angajat se face, de asemenea, prin concurs și examen. Numirea lor se va face de către Consistoriul Bisericii, care va încheia contract de muncă, cuprinzând drepturile, obligațiile și salariul lor. Principiul incompatibilității este valabil și în acest caz.

Articolul 228

Pe lângă posturile menționate se pot înființa, la nevoie, noi posturi, iar cele existente se pot desființa, la propunerea Consistoriului Bisericii, cu aprobarea Consistoriului Suprem.

Articolul 229

Articolul 230

Articolul 231

Articolul 232