Decizia nr. 1019/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989 și art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 14 și 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Irina Mihaela Căpățână în Dosarul nr. 18.138/197/2008 al Judecătoriei Brașov.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, mandatarul Rareș Popa, cu procură judiciară la dosar. Lipsește partea Paraschiva Nedianu, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curții faptul că autorul excepției a depus la dosarul cauzei precizări privind excepția de neconstituționalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul mandatarului autorului, care susține admiterea excepției, astfel cum aceasta a fost invocată în fața instanței de judecată, și depune concluzii scrise în acest scop.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 18.138/197/2008, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 14 și 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Irina Mihaela Căpățână într-o cauză civilă ce are ca obiect pretenții.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, prin modificarea adusă dispozițiilor
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , se reglementează exproprierea bunului constând din dreptul proprietarului de a fi absolvit de plată îmbunătățirilor necesare și utile aduse imobilului, în înțelesul în care este definit acest drept în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Arată că plata despăgubirilor constituie o sarcină exorbitantă și disproporționată pentru proprietarii în sarcina cărora a trecut această plată. Apreciază că, în speță, interesul economic lezat se constituie din speranța legitimă a autorului excepției, dobândită în baza prevederilor
art. 48 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , anterior modificării acesteia, la scutirea de la plata despăgubirilor pentru îmbunătățirile necesare și utile realizate de chiriași.
Arată că dispozițiile de lege criticate sunt inechitabile și discriminatorii, prin raportare la persoane aflate în aceeași situație cu autorul excepției, dar care au beneficiat, anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 1/2009 , de dreptul de proprietate astfel cum acesta a fost invocat mai sus. Arată că dreptul de a fi scutit de la plata despăgubirilor a fost desființat cu efect retroactiv, acest drept depinzând de voința discreționară a unor terțe persoane, precum instanțele de judecată.
Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că nu se poate invoca discriminarea între cetățenii aflați în aceeași situație în ceea ce privește efectele produse de un act normativ în raport cu data modificării acestuia.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât acestea din urmă au în vedere egalitatea cetățenilor în fața legii în vigoare, iar nu compararea regimului juridic determinat de legislația în vigoare cu cel determinat de legislația anterioară. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 830/2008 . Apreciază că, în speță, critica vizează o chestiune de interpretare și aplicare a legii, fapt ce excedează controlului de constituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 14 și 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
În privința pct. 14, acesta modifică dispozițiile
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 . Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie, astfel, dispozițiile
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost modificată și completată prin
pentru modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009, precum și ale
art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, având următorul conținut:
-
Articolul 48
alin. (2) din Legea nr. 10/2001 : "Indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fără titlu, obligația despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptățite."
-
Articolul I
din Legea nr. 1/2009 : " Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
[...] 15. La articolul 48, alineatul (3) se abrogă".
Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, autorul consideră că textele de lege criticate încalcă și prevederile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la protecția proprietății, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării și art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării.
Curtea constată că obligația de despăgubire pentru sporul adus de chiriași imobilelor cu destinația de locuință, prin îmbunătățirile necesare și utile, incumbă tuturor persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor imobile, fără a se institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.
Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor criticate, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 720 din 1 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 7 iulie 2010. Cu acel prilej, s-a arătat că invocarea culpei entităților responsabile pentru derularea procedurilor administrative, cu privire la nesoluționarea notificărilor depuse în intervalul legal, nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare și interpretare a legii de către instanțele de judecată și de către instituțiile abilitate să soluționeze cererile de notificare depuse în termenul legal, astfel încât, sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
Textele de lege criticate dispun pentru viitor și se aplică, de la data intrării lor în vigoare, unor situații juridice în curs de derulare, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea principiului neretroactivității legii. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul propriu de reglementare".
Dispozițiile de lege criticate nu contravin în niciun fel principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, astfel încât nu poate fi reținută pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. De altfel, în ceea ce privește modalitatea prin care se realizează repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate, deposedați în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că legiuitorul este liber să opteze atât în privința sferei bunurilor pentru care stabilește măsurile reparatorii, cât și a întinderii și a modalității de acordare a acestora, în funcție de situația concretă a respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetățeni aflate în situații identice.
Prin adoptarea
Legii nr. 10/2001 , astfel cum a fost modificată prin
Legea nr. 1/2009 , s-a urmărit clarificarea regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, cu respectarea prevederilor constituționale privind dreptul de proprietate privată. Legiuitorul ordinar este competent să stabilească un cadru juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în valorificarea ca drept subiectiv garantat, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, astfel încât nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 din Constituție.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței, argumentele expuse își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și
art. I pct. 15 din Legea nr. 1/2009
pentru modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Irina Mihaela Căpățână în Dosarul nr. 18.138/197/2008 al Judecătoriei Brașov.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 septembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Toma
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.