Decizia nr. 1082/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Alin Constantin Ciobanu în Dosarul nr. 9.312/302/CV/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 9.312/302/CV/2009, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 118 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice". Excepția a fost ridicată de Alin Constantin Ciobanu într-o cauză privind soluționarea unui recurs formulat într-o acțiune având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, stabilind competența teritorială a judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost constatată fapta pentru judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de contravenție, afectează liberul acces la justiție și egalitatea în drepturi și răstoarnă prezumția de nevinovăție, deoarece obligă contestatorul care nu locuiește în raza acestei instanțe la cheltuieli cu deplasarea. Apreciază că instanțe egale în grad există și în raza domiciliului contestatorului, iar poliția rutieră dispune de un aparat care presupune o structură identică în toate unitățile administrativ-teritoriale, astfel încât să nu fie împiedicat accesul la justiție al contestatorului. Arată că, în alte materii ce vizează acțiuni în justiție împotriva statului sau instituțiilor sale, legea prevede reguli de competență teritorială alternativă, astfel că dispozițiile de lege examinate operează o discriminare sub acest aspect, precum și, pe de altă parte, între contestator și unitatea de poliție rutieră din care face parte agentul constatator.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor Constituției. Reglementarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești în cauzele având ca obiect plângerile contravenționale este menită să dea expresie garanțiilor constituționale pretins încălcate, prin asigurarea administrării, cu celeritate, a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit mențiunilor din încheierea de sesizare și potrivit motivării scrise a autorului excepției, dispozițiile " art. 118 alin. (5)" din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006.

Față de criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepției îl constituie prevederile

art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , modificate prin

art. I pct. 57 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007. Acest text de lege are următorul conținut:

- Art. 118 alin. (1): "Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege menționate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare cu cele invocate în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 640 din 11 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 31 mai 2010. Cu acel prilej, Curtea a statuat că reglementarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție prin care se constată încălcări ale dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

este menită să dea expresie garanțiilor constituționale, prin asigurarea administrării, cu celeritate, a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine reconsiderarea acestei jurisprudențe, cele statuate anterior de Curte sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Alin Constantin Ciobanu în Dosarul nr. 9.312/302/CV/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2010.