Statutul din 3 septembrie 2010
Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Secțiunea 1 Dispoziții generale privind Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești
Articolul 1
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești este o organizație profesională cu personalitate juridică, formată din toți executorii judecătorești din România numiți de ministrul justiției în condițiile legii, cu organizare, funcționare și conducere autonome.
Articolul 2
Sunt membri ai Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești toți executorii judecătorești care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, numiți în funcție de ministrul justiției.
Articolul 3
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, denumită în continuare Uniunea, acționează pentru asigurarea prestigiului și autorității profesiei de executor judecătoresc, având ca scop principal reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi.
Articolul 4
Uniunea dobândește, potrivit legii, personalitate juridică de la data constituirii și adoptării statutului de către primul Congres al Uniunii.
Uniunea are sigiliu și siglă proprii.
Sediul principal al Uniunii este în municipiul București.
Articolul 5
Data de 10 mai este declarată Ziua executorului judecătoresc, Consiliul Uniunii urmând a hotărî locul și modalitățile de desfășurare a solemnităților legate de acest moment festiv.
Articolul 6
Uniunea conduce și coordonează la nivel național activitatea executorilor judecătorești și urmărește respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora, potrivit Codului deontologic al profesiei, aprobat de Congresul Uniunii.
Articolul 7
Uniunea asigură cadrul corespunzător pentru perfecționarea nivelului profesional și a calității actelor întocmite de executorii judecătorești, prin:
a) informarea sistematică a executorilor judecătorești cu privire la practica judiciară națională în materia executării silite și doctrina de specialitate în această materie, existentă atât la nivel național, cât și la nivelul prevederilor regulamentelor europene;
b) introducerea și însușirea tehnicilor noi în activitatea execuțională;
c) organizarea de reuniuni, seminare, simpozioane și alte forme de instruire, precum și de schimburi de experiență între executorii judecătorești, cu participarea unor personalități și reprezentanți ai unor organizații profesionale din țară și din străinătate;
d) editarea unor publicații proprii de specialitate;
e) organizarea controlului profesional, financiar și administrativ;
f) unificarea practicii execuționale.
Articolul 8
Uniunea propune întocmirea unor proiecte de acte normative în legătură cu activitatea execuțională, participând la elaborarea acestora.
Articolul 9
În cadrul Uniunii, executorii judecătorești din circumscripția fiecărei curți de apel se constituie în cameră a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică, denumită în continuare Cameră.
Din Cameră fac parte toți executorii judecătorești din circumscripția curții de apel respective.
Articolul 10
Uniunea și Camerele funcționează prin autofinanțare realizată din contribuția membrilor săi și din alte surse, potrivit prezentului statut.
Articolul 11
Uniunea și Camerele nu pot fi angajate politic prin acțiunile membrilor lor.
Secțiunea 2 Dispoziții generale privind profesia de executor judecătoresc
Articolul 12
Profesia de executor judecătoresc este liberală și independentă.
Articolul 13
Competența materială a executorilor judecătorești este punerea în executare a dispozițiilor civile din titlurile executorii, dacă legea nu prevede altfel.
Executorii judecătorești îndeplinesc și alte atribuții date prin lege în competența lor.
Articolul 14
Competența teritorială a executorilor judecătorești este reglementată prin Codul de procedură civilă sau prin legi speciale.
Capitolul II Structura organizatorică
Secțiunea 1 Uniunea
Articolul 15
Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul, Consiliul și președintele.
Articolul 16
Congresul Uniunii este constituit din președintele și vicepreședinții Uniunii, președinții și vicepreședinții Camerelor și din membrii Consiliului Uniunii, cu excepția Congresului de constituire a Uniunii, care se va desfășura în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (2).
Congresul Uniunii se întrunește anual la convocarea Consiliului acesteia, potrivit legii.
Congresul Uniunii este legal constituit în prezența a două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.
În cazul în care nu se realizează cvorumul prevăzut la alin. (3), se face o nouă convocare a Congresului Uniunii, în aceleași condiții, peste cel mult o lună. La această convocare Congresul Uniunii este legal constituit prin prezența majorității delegaților. Dacă nici în această situație nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii se amână din nou și va fi convocat de atâtea ori până când se va realiza cvorumul prevăzut în acest alineat.
Articolul 17
Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor sau la cererea majorității colegiilor directoare ale Camerelor.
Convocarea Congresului extraordinar al Uniunii se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1), iar constituirea Congresului extraordinar se va realiza potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (4).
Congresul extraordinar al Uniunii se va ține în cel mult 30 de zile de la data convocării.
Articolul 18
Congresul Uniunii are următoarele atribuții:
a) adoptă Statutul Uniunii și Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;
b) alege/revocă președintele și cei 2 vicepreședinți ai Consiliului Uniunii;
c) alege/revocă Comisia de cenzori și Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;
d) validează și revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, care va fi compusă din 15 membri din Camere diferite, fără ca aceștia să dețină sau să poată ocupa alte funcții eligibile la orice nivel al Uniunii sau al Camerelor;
e) analizează și aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii;
f) aprobă bugetul Uniunii și al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;
g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de
privind executorii judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare lege, de Regulamentul de punere în aplicare a
privind executorii judecătorești, aprobat prin
Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001 , cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare regulament, sau de prezentul statut;
h) alege/revocă directorul și secretarul Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești pentru un mandat de 3 ani;
i) aprobă Codul deontologic al executorului judecătoresc;
j) aprobă Regulamentul de funcționare a Comisiei superioare de disciplină.
Congresul adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru toți membrii Uniunii.
Articolul 19
Consiliul Uniunii este organ de conducere constituit din câte un membru titular al fiecărei Camere.
Alegerea președintelui și a vicepreședinților se face numai prin vot secret.
Candidatura pentru funcția de președinte și vicepreședinte al Consiliului Uniunii se depune, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită pentru alegeri, la sediul Uniunii și va fi însoțită, în cazul candidatului la funcția de președinte, de platforma-program a acestuia.
Candidatul care întrunește majoritatea simplă din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales.
Președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului Uniunii au dreptul la indemnizații plătite din bugetul Uniunii.
Articolul 20
Consiliul Uniunii se întrunește trimestrial și ori de câte ori este convocat de președinte.
Consiliul Uniunii își desfășoară activitatea cu participarea a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.
Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.
Articolul 21
Consiliul Uniunii are următoarele atribuții:
a) solicită ministrului justiției numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcției de executor judecătoresc;
b) întocmește Tabloul executorilor judecătorești, care se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se va actualiza anual;
c) propune ministrului justiției numărul necesar de birouri de executori judecătorești și condițiile de desfășurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc și a examenului de definitivat;
d) repartizează executorii judecătorești care au promovat examenul de admitere ca stagiar ținând cont de media și opțiunea candidaților, precum și de posturile vacante de executor judecătoresc stagiar;
e) stabilește cotele de contribuție ale executorilor judecătorești la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești;
f) reprezintă Uniunea în raporturile cu terții pe plan intern și internațional, prin președinte sau, în lipsa acestuia, prin unul dintre cei 2 vicepreședinți;
g) stabilește cotele de contribuție ale executorilor judecătorești la Uniune în condițiile art. 33 alin. (1) lit. d) din lege;
h) stabilește și actualizează anual cuantumul cheltuielilor de executare;
i) întocmește regulamentul de funcționare a Comisiei superioare de disciplină, pe care îl propune spre aprobare Congresului Uniunii;
j) stabilește și aprobă modelul sigiliului executorilor judecătorești, sigla și emblema Uniunii, precum și modelul firmelor destinate birourilor de executori judecătorești și Camerelor;
k) execută controlul profesional-administrativ asupra Camerelor cel puțin o dată la 2 ani, verificând și calitatea actelor execuționale, sau poate delega Colegiul director al Camerei cu efectuarea acestuia, conform prevederilor art. 59 din lege;
l) stabilește indemnizațiile de conducere pentru președintele și vicepreședinții Consiliului Uniunii, organele de conducere ale Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești și organele de conducere ale Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, precum și indemnizațiile de ședință ale membrilor Consiliului Uniunii;
m) stabilește structura organizatorică și numărul persoanelor de specialitate și cu funcții administrative din cadrul Uniunii și al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;
n) desemnează 2 dintre membrii săi să facă parte din Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
o) repartizează sarcini și responsabilități Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
p) organizează și coordonează activitatea de editare a Buletinului executorilor judecătorești din România;
q) aprobă programul de pregătire și perfecționare a executorilor judecătorești și cheltuielile Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești;
r) aprobă afilierea Uniunii la organizațiile profesionale internaționale ale executorilor judecătorești și cotele de contribuție la acestea;
s) acceptă donațiile și legatele făcute Uniunii și aprobă sponsorizări;
t) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut;
u) stabilește cuantumul taxelor de înscriere și participare la examene;
v) întocmește și actualizează permanent liste cuprinzând:
- executorii judecătorești incompatibili, indicând temeiul incompatibilității;
- executorii judecătorești care sunt suspendați din funcție în temeiul art. 23 lit. a) și lit. b) teza a doua, lit. c), d) și e) din lege;
- executorii judecătorești stagiari, indicând biroul în care sunt angajați și data încheierii contractului individual de muncă.
Articolul 22
Biroul executiv se compune din președinte, cei 2 vicepreședinți și 2 membri ai Consiliului Uniunii.
Articolul 23
Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuții principale:
a) asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;
b) pregătește proiectele de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere și aprobare Consiliului Uniunii;
c) elaborează proiectul raportului anual de activitate al Uniunii;
d) elaborează proiectul de buget al Uniunii;
e) propune cotele de contribuție ale executorilor judecătorești la Uniune, în raport cu venitul realizat de aceștia;
f) propune Consiliului Uniunii cotele de contribuție ale executorilor judecătorești la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești, pentru garantarea responsabilității civile a acestora;
g) ține evidența executorilor judecătorești și a birourilor de executori judecătorești și centralizează datele statistice privind activitatea execuțională pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;
h) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii și exercită orice alte atribuții stabilite de acesta;
i) în exercitarea atribuțiilor sale, Biroul executiv emite decizii.
Articolul 24
Președintele Uniunii are următoarele atribuții principale:
a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autoritățile publice din România, cu organizațiile guvernamentale și neguvernamentale, cu cele profesionale și cu alte persoane juridice, interne și internaționale;
b) stabilește atribuțiile celor 2 vicepreședinți ai Consiliului Uniunii;
c) angajează personalul de specialitate și administrativ al Uniunii și stabilește prin negociere salariile acestora, propunându-le spre aprobare Consiliului Uniunii;
d) convoacă și conduce ședințele Consiliului Uniunii și ale Biroului executiv al acestuia;
e) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Uniunii;
f) comunică executorilor judecătorești, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii;
g) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.
Vicepreședintele desemnat de președinte sau de Consiliul Uniunii exercită atribuțiile președintelui în lipsa acestuia.
Funcțiile de președinte și vicepreședinte nu pot fi exercitate decât pe durata a două mandate, care pot fi și succesive. Durata unui mandat este de 3 ani. Mandatul nefinalizat se consideră efectuat și va fi continuat de către un delegat interimar desemnat de Consiliul Uniunii.
În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite dispoziții.
Pe perioada mandatului atât președintele, cât și vicepreședinții au obligația de a exercita funcția de executor judecătoresc.
Articolul 25
Comisia de cenzori a Uniunii este compusă din 3 membri, dintre care 2 executori judecătorești aleși de Congresul Uniunii și un expert contabil desemnat de Consiliul Uniunii.
Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de două mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
Cenzorii își desfășoară activitatea potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
Calitatea de cenzor este incompatibilă cu orice altă funcție eligibilă în cadrul Uniunii.
Articolul 26
Uniunea are patrimoniu și buget proprii.
Bugetul Uniunii este format din contribuțiile bănești ale membrilor săi, donații, sponsorizări, beneficii rezultate din activități economice conexe și din orice alte sume de bani dobândite licit.
Cota de contribuție a fiecărui executor judecătoresc la Uniune se aprobă de Consiliul Uniunii, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
Cotele de contribuție se plătesc lunar.
Pentru înscrierea la concursul în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc, candidatul va plăti o taxă stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii.
Secțiunea 2 Camerele
Articolul 27
Camera are, potrivit legii, personalitate juridică, firmă, ștampilă și sigilii proprii, iar sediul ei se află în localitatea în care funcționează curtea de apel în circumscripția căreia se constituie.
Articolul 28
Organul de conducere al Camerei este Colegiul director.
Colegiul director este format dintr-un președinte, un vicepreședinte și 3-7 membri.
Colegiul director este ales de Adunarea generală a Camerei pentru o perioadă de 3 ani dintre membrii acelei Camere.
Funcționarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut.
Articolul 29
Adunarea generală a Camerei se întrunește semestrial în ședință ordinară și ori de câte ori este nevoie în ședință extraordinară, la convocarea președintelui, Colegiului director sau la cererea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii.
Convocarea Adunării generale a Camerei în ședință ordinară se face cu cel puțin 5 zile înainte de data stabilită pentru ținerea acesteia, iar convocarea ședinței extraordinare se face cu cel puțin 3 zile înainte, prin înștiințarea membrilor săi, cu menționarea datei și a locului desfășurării.
Prezența executorilor judecătorești la lucrările Adunării generale a Camerei este obligatorie, absența nemotivată atrăgând sancțiunea prevăzută de art. 46 din lege.
Articolul 30
Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezența majorității membrilor săi.
În cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director, de față cu cei prezenți, stabilește o nouă dată pentru Adunarea generală a Camerei, în termen de cel mult 7 zile.
Adunarea generală a Camerei adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor celor prezenți.
Articolul 31
Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuții principale:
a) alege și revocă președintele Colegiului director;
b) alege și revocă membrii Colegiului director și reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii;
c) alege și revocă Comisia de cenzori;
d) aprobă bugetul anual și raportul Comisiei de cenzori;
e) stabilește cotele de contribuție ale executorilor judecătorești la Cameră;
f) aprobă propunerile Colegiului director cu privire la structura organizatorică;
g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.
Articolul 32
Alegerea președintelui, a vicepreședintelui și a reprezentanților în Consiliul Uniunii și în Consiliul de disciplină al Camerei, precum și a membrilor Colegiului director se face de Adunarea generală a Camerei prin vot secret, cu majoritate simplă, dintre membrii Camerei cu o vechime neîntreruptă în activitatea de executor judecătoresc de cel puțin 10 ani și care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege.
Articolul 33
Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezența majorității membrilor săi și adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.
Articolul 34
Colegiul director al Camerei se întrunește în ședințe ordinare lunar sau la convocarea președintelui, în ședință extraordinară.
Articolul 35
Colegiul director al Camerei are următoarele atribuții principale:
a) primește cererile solicitanților pentru ocuparea posturilor de executor judecătoresc, împreună cu documentele necesare în acest scop, și le înaintează Consiliului Uniunii cu cel puțin 10 zile înaintea datei stabilite pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege;
b) primește contestațiile formulate împotriva rezultatelor concursului privind admiterea în profesie și le înaintează Consiliului Uniunii;
c) primește certificatul de înregistrare a birourilor executorilor judecătorești, eliberat de prim-grefierul curții de apel, și îl comunică, de îndată, compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiției și Consiliului Uniunii;
d) avizează cererile de angajare ale executorilor judecătorești stagiari de către executorul judecătoresc care a solicitat postul de stagiar și verifică semestrial stadiul pregătirii și al formării profesionale a executorilor judecătorești stagiari;
e) soluționează sesizările formulate împotriva executorilor judecătorești și propune, după caz, luarea măsurilor legale și statutare;
f) deleagă, în cazurile prevăzute de lege și de regulament, un executor judecătoresc din aceeași circumscripție a judecătoriei sau dintr-o altă circumscripție, care va asigura funcționarea unui birou al executorilor judecătorești pentru îndeplinirea actelor care sunt de competența teritorială a acelui birou;
g) informează Uniunea în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătorești, asupra numărului necesar de executori judecătorești și de executori judecătorești stagiari;
h) reprezintă Camera în relațiile cu terții prin președinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreședinte;
i) difuzează Buletinul informativ al executorilor judecătorești și aduce la cunoștința executorilor judecătorești din circumscripția sa măsurile privind unificarea practicii execuționale;
j) desemnează executorii judecătorești din cadrul Colegiului director care vor efectua controlul dispus de Consiliul Uniunii;
k) întocmește și ține evidența cauzelor execuționale înregistrate în întreaga circumscripție teritorială;
l) ține evidența veniturilor și cheltuielilor Camerei și a contribuției membrilor săi, prezentând Adunării generale a Camerei rapoarte în acest sens;
m) asigură, prin personalul propriu de specialitate și administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensii, a lucrărilor legate de acordarea concediilor și a altor drepturi de asistență socială privind executorii judecătorești și personalul angajat;
n) stabilește indemnizația președintelui și vicepreședintelui Colegiului director al Camerei și salarizarea personalului angajat;
o) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.
Articolul 36
Președintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuții:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terții;
b) duce la îndeplinire hotărârile Colegiului director al Camerei și rezolvă lucrările curente;
c) angajează personalul de specialitate și administrativ al Camerei, cu avizul Colegiului director;
d) convoacă și conduce ședințele Adunării generale a Camerei, și ale Colegiului director al Camerei, prezentând periodic rapoarte de activitate și propuneri pentru îmbunătățirea activității;
e) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Camerei, aprobate de Colegiul director;
f) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.
Funcția de președinte poate fi exercitată pe durata a cel mult 3 mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
Vicepreședintele exercită atribuțiile președintelui în lipsa acestuia.
Articolul 37
Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi și obligații:
a) participă de drept la ședințele Colegiului director al Camerei;
b) are acces la toate documentele Camerei;
c) are dreptul la o indemnizație stabilită de Consiliul Uniunii;
d) participă din partea Camerei la toate ședințele Consiliului Uniunii;
e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei și ale Colegiului director, apărând interesele acestora;
f) informează cu regularitate Adunarea generală și Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii;
g) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea generală a Camerei.
Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii va putea fi înlocuit de către președintele sau vicepreședintele Colegiului director în situația în care se află în imposibilitate de a participa la ședințele Consiliului Uniunii.
Articolul 38
Camera are patrimoniu și buget proprii.
Bugetul Camerelor este format din contribuții bănești ale executorilor judecătorești, donații și sponsorizări, beneficii rezultate din activități economice conexe, precum și din orice alte sume de bani dobândite licit.
Pentru înscrierea la concursul în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc, candidatul va plăti o taxă stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Camerei în circumscripția căreia se află postul vacant de executor judecătoresc pentru care candidatul s-a înscris la concurs.
Articolul 39
Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri aleși din rândul executorilor judecătorești.
Comisiile de cenzori ale Camerelor verifică modul de executare a bugetelor Camerelor și prezintă anual un raport Adunării generale a Camerei.
Personalul cu atribuții financiar-contabile al Camerei este obligat să pună la dispoziția Comisiei de cenzori a Camerei toate evidențele și datele pentru efectuarea verificărilor.
Secțiunea 3 Executorii judecătorești
Articolul 40
Executorii judecătorești își desfășoară activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă.
Articolul 41
Biroul executorului judecătoresc va avea sedii corespunzătoare pentru desfășurarea activității cu publicul și pentru depozitarea, păstrarea și conservarea în bune condiții a arhivei și a valorilor, în raza sa de competență teritorială.
Executorul judecătoresc asigură securitatea sediilor și ia măsuri de protecție împotriva incendiilor, efracțiilor sau altor evenimente previzibile.
Articolul 42
Programul de activitate al biroului executorului judecătoresc este obligatoriu de cel puțin 8 ore zilnic, din care 6 ore de activitate cu publicul.
Orice modificare a programului de lucru se va comunică Colegiului director al Camerei.
Articolul 43
Biroul executorului judecătoresc și societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.
Articolul 44
Toate neînțelegerile de natură patrimonială dintre executorii judecătorești, inclusiv cele generate de preluarea dosarelor între birourile acestora, precum și cele privind formele asociative de desfășurare a activității execuționale urmează să fie rezolvate pe cale amiabilă.
În caz contrar se va solicita concilierea Colegiului director al Camerei.
Articolul 45
Indiferent de forma de desfășurare a activității, în mod individual sau prin asociere, atribuțiile personale și răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.
Articolul 46
Executorii judecătorești sunt obligați să respecte reglementările legale și statutare în materie financiar-contabilă, sub sancțiunea atragerii răspunderii juridice, conform legii.
Articolul 47
Patrimoniul executorului judecătoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale.
Patrimoniul executorilor judecătorești asociați are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societății civile profesionale fără personalitate juridică constituite în acest scop.
Creanțele personale ale executorilor judecătorești asociați au regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societății civile profesionale fără personalitate juridică constituite în acest scop.
Creanțele personale ale executorilor judecătorești nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului executorilor judecătorești asociați decât după partajul intervenit cu ceilalți asociați.
Secțiunea 4 Executorii judecătorești stagiari
Articolul 48
Pot fi executori judecătorești stagiari persoanele care îndeplinesc condițiile expres prevăzute de dispozițiile legii, care au promovat examenul de admitere în profesie și sunt angajate ale unui birou de executor judecătoresc sau ale unei societăți civile profesionale.
Articolul 49
Pot angaja executori judecătorești stagiari numai executorii judecătorești care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege și au o vechime neîntreruptă de minimum 10 ani în profesie.
Articolul 50
Executorul judecătoresc stagiar este angajat prin contract individual de muncă, încheiat pe perioadă determinată cu executorul judecătoresc în condițiile legii, regulamentului și ale prezentului statut.
Un executor judecătoresc nu poate angaja mai mulți executori judecătorești stagiari în aceeași perioadă.
Capitolul III Admiterea în profesie
Articolul 51
Admiterea în profesia de executor judecătoresc se realizează prin una dintre următoarele forme:
a) ca urmare a promovării examenului de definitivat organizat pentru executorii judecătorești stagiari;
b) ca urmare a promovării concursului sau examenului de admitere în profesie organizat pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcții de specialitate juridică;
c) ca urmare a numirii persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat și au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.
Persoanele care dobândesc calitatea de executor judecătoresc, indiferent de forma prin care acced, trebuie să își înceapă activitatea primind avizul Camerei pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după ce fac dovada achitării sumei de 5.000 euro, calculată la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății, din care 80% se vor vira în contul Camerei în circumscripția căreia își vor desfășura activitatea și 20% se vor vira în contul Uniunii.
Articolul 52
Reprezentanții Uniunii în comisiile de organizare și desfășurare a concursului sau examenului de admitere în profesie ori de definitivat trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege, fiind propuși de Camere și validați de Consiliul Uniunii.
Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) rudele și afinii candidaților până la gradul 4 inclusiv și nici executorii judecătorești îndrumători ai acestora.
Capitolul IV Drepturile, obligațiile și răspunderea executorilor judecătorești
Secțiunea 1 Drepturile executorilor judecătorești
Articolul 53
Membrii Uniunii au următoarele drepturi:
a) să aleagă și să fie aleși în organele reprezentative ale Uniunii și ale Camerelor, în condițiile prevăzute în prezentul statut;
b) să participe la manifestările organizate de Uniune și de Camera din care fac parte;
c) să se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii și ale Camerelor și să primească informațiile solicitate;
d) să poarte însemnele Uniunii;
e) să beneficieze anual de concediu de odihnă;
f) să primească distincții pentru merite deosebite, la propunerea Camerei din care fac parte sau a Consiliului Uniunii, în condiții și modalități ce vor fi stabilite ulterior;
g) să beneficieze de asigurări sociale de stat, în condițiile legii;
h) să își exercite personal atribuțiile sau în asociere cu persoane compatibile și să se bucure de stabilitate în funcție, neputând fi transferați în altă localitate fără acordul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
i) sunt scutite de plată taxelor de înscriere și participare la examen, precum și de plată taxei de intrare în profesie rudele și afinii de gradul I ai executorilor judecătorești în funcție.
Secțiunea 2 Obligațiile executorilor judecătorești
Articolul 54
Obligațiile membrilor Uniunii sunt următoarele:
a) să respecte dispozițiile legii, precum și ale regulamentului;
b) să respecte dispozițiile prezentului statut și hotărârile Uniunii și ale Camerelor;
c) să acționeze pentru realizarea scopului Uniunii;
d) să respecte normele eticii și principiile deontologiei profesionale;
e) să participe la adunările și manifestările inițiate de organele de conducere ale Uniunii și Camerelor, la activitățile profesionale, precum și la ședințele organelor de conducere din care fac parte;
f) să păstreze secretul profesional;
g) să achite cu regularitate cotele de contribuție și cotizațiile stabilite de Uniune și de Camere pentru formarea bugetelor acestora;
h) să aibă un comportament demn atât în afara profesiei, cât și în exercitarea acesteia;
i) să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau ale Uniunii.
Secțiunea 3 Răspunderea executorilor judecătorești
Articolul 55
Executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care își îndeplinește atribuțiile, disciplinar sau civil, în condițiile legii, regulamentului și ale prezentului statut.
Acțiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină al Camerei.
Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei părțile pot face contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii, care judecă în complet de 5 membri.
Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul biroului executorului judecătoresc în cauză.
Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.
Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești, constituită în acest scop, potrivit legii.
Articolul 56
Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară.
Articolul 57
Executorii judecătorești sancționați conform prevederilor art. 46 lit. a), b) și c) din lege pot exercita funcții eligibile, la următoarele alegeri, numai la nivelul Camerei.
Executorii judecătorești sancționați conform prevederilor art. 46 lit. a) și b) din lege sunt reabilitați după un termen de 6 luni de la data aplicării sancțiunii, dacă în această perioadă nu săvârșesc o nouă abatere.
Executorii judecătorești sancționați conform prevederilor art. 46 lit. c) din lege sunt reabilitați după un termen de un an de la data achitării amenzii, dacă în această perioadă nu săvârșesc o nouă abatere.
Executorii judecătorești sancționați conform prevederilor art. 46 lit. d) din lege sunt reabilitați după un termen de 3 ani de la expirarea perioadei de suspendare, dacă în această perioadă nu săvârșesc o nouă abatere.
Capitolul V Pregătirea și perfecționarea executorilor judecătorești
Articolul 58
Pregătirea profesională continuă reprezintă totalitatea activităților planificate de pregătire teoretică și practică desfășurate de executorii judecătorești în vederea dobândirii sau îmbunătățirii nivelului de cunoștințe, abilități și aptitudini profesionale, în scopul creșterii calității actului execuțional și a nivelului de performanță în domeniul respectiv.
Articolul 59
Managementul activităților de pregătire profesională continuă este realizat de Consiliul Uniunii prin Programul național de pregătire profesională continuă.
Articolul 60
În aplicarea art. 7 lit. a), b), c), d) și f) din prezentul statut, precum și a art. 41^1 din lege, Uniunea coordonează activitatea Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești.
Organizarea și funcționarea Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești sunt stabilite prin Regulamentul de funcționare și perfecționare al Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, aprobat de către Consiliul Uniunii.
În cadrul Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești funcționează o comisie științifică ce va fi consultată de către Consiliul Uniunii în probleme de modificări legislative, analize științifice, studii etc.
Articolul 61
Participarea la pregătirea profesională efectuată prin Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești este obligatorie și se face cel puțin o dată la 3 ani.
Articolul 62
Neparticiparea la pregătirea profesională înăuntrul termenului de 3 ani la Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești duce la sesizarea Colegiului director al Camerei din care face parte executorul judecătoresc respectiv, cu propunerea de aplicare a unei sancțiuni conform legii și art. 46 din lege.
Articolul 63
Modulele de pregătire, numărul de participanți și perioada acestora vor fi stabilite de către conducerea Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești și vor fi adoptate de către Consiliul Uniunii.
Articolul 64
La absolvirea perioadei de perfecționare se va susține un test și în funcție de rezultatul acestuia se va aplica sau nu măsura obligativității reluării cursului de către participanți la un modul viitor înăuntrul acestui termen de 3 ani.
Articolul 65
Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești va elibera un certificat de absolvire la sfârșitul perioadei de pregătire profesională.
Articolul 66
Executorii judecătorești care acced în profesie fără examen au obligația în primii 3 ani de activitate să participe anual la cursurile de formare profesională continuă organizate de Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești.
Modalitatea de evaluare a cunoștințelor acumulate se face prin teste cu notare de la 0 (zero) la 10 (zece), teste la care cursanții trebuie să obțină cel puțin media 7, fără ca nota obținută la fiecare materie să fie mai mică de 5.
Nepromovarea testelor organizate la două sesiuni consecutive de pregătire face dovada văditei incapacități profesionale, fiind aplicabile prevederile art. 22 alin. (1) lit. f) din lege, urmând ca la sesizarea Consiliului Uniunii ministrul justiției să dispună încetarea calității de executor judecătoresc.
Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 67
Aprobarea statutului și primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii și ale Camerelor se vor efectua de primul Congres al executorilor judecătorești și, după caz, de Adunarea generală a Camerelor.
Congresul de constituire a Uniunii se va compune din președinții și vicepreședinții Camerelor și din câte un membru desemnat al acestora, cu excepția Camerei de pe lângă Curtea de Apel București, care va desemna 3 membri.
Articolul 68
Modificările prezentului statut și corelarea cu actele normative ulterioare se vor face de către Consiliul Uniunii, urmând să fie ratificate de Congresul Uniunii.
Articolul 69
Cheltuielile de executare silită sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul statut.
Codul deontologic al executorului judecătoresc este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul statut.
Articolul 70
După adoptare, prezentul statut se comunică ministrului justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Anexa 1 ───────
la statut ───────── CHELTUIELI DE EXECUTARE SILITĂ Nr. crt. Activitatea Suma (lei) 1. Înregistrare Până la: 1,00 2. Formare dosar Până la: 10,00 3. Redactare adresă Până la: 10,00 4. Proces-verbal de îndeplinire a procedurii Până la: 20,00 5. Cheltuieli de transport În funcție de distanță și de mijlocul de transport 6. Cheltuieli de transmitere prin poștă În funcție de valoarea timbrelor necesare pentru modalitatea de transmitere 7. Emiterea somației Până la: 10,00 8. Proces-verbal de sechestru Până la: 30,00 9. Proces-verbal de situație Până la: 50,00 10. Notarea somației în cartea funciară Până la: 50,00 11. Publicație de vânzare mobiliară Până la: 30,00 12. Publicație de vânzare imobiliară Până la: 50,00 13. Emitere adresă poprire pe fiecare terț poprit Până la: 10,00 14. Emitere adresă de radiere a somației din cartea funciară Până la: 50,00 15. Proces-verbal de licitație Până la: 50,00 16. Proces-verbal de distribuire sume Până la: 100,00 17. Act de adjudecare Până la: 300,00 18. Proces-verbal de constatare Până la: 100,00 19. Arhivare dosar Până la: 30,00
Anexa 2 ───────
la statut ───────── CODUL DEONTOLOGIC al executorului judecătoresc
Capitolul I Principii generale
Articolul 1
Rolul prezentului cod este acela de a formula standarde ale conduitei executorului judecătoresc, pentru ca aceasta să fie conformă cu onoarea și demnitatea profesiei sale.
Articolul 2
Executorii judecătorești sunt obligați să respecte regulile de conduită morală și profesională cuprinse în prezentul cod.
Articolul 3
Executorii judecătorești sunt independenți din punct de vedere profesional și se supun numai Constituției României, legii, statutului profesiei și prezentului cod.
Capitolul II Conduita executorului judecătoresc
Articolul 4
Ideile care guvernează activitatea executorului judecătoresc sunt independența profesională, respectarea legilor, onoarea, probitatea, confidențialitatea, organizarea, eficacitatea și perseverența.
Articolul 5
Îndeplinirea corectă și în timp util a atribuțiilor profesionale conferă substanță principiului integrității profesionale.
Articolul 6
Corectitudinea și integritatea morală sunt valori fundamentale pe care executorul judecătoresc este obligat să le respecte atât în timpul serviciului, cât și în afara acestuia.
Articolul 7
Datoria fiecărui executor judecătoresc este să păstreze secretul profesional, cu excepția dispozițiilor legale sau statutare contrare. Această obligație nu este limitată în timp.
Articolul 8
Organizarea riguroasă a activității executorului judecătoresc se face în scopul satisfacerii celor mai exigente standarde de calitate și eficacitate a muncii.
Articolul 9
Respectarea și aplicarea principiilor enunțate constituie un deziderat și un scop al exercitării profesiei de executor judecătoresc. Respectarea lor se impune chiar și în afara exercitării activității profesionale, executorul judecătoresc fiind obligat să se abțină de la săvârșirea de fapte ilegale sau contrare dispozițiilor statutare ale asociației profesionale din care face parte, de natură a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice și bunelor moravuri sau demnității profesiei de executor judecătoresc.
Articolul 10
Executorii judecătorești au îndatorirea de a se preocupa în mod constant de actualizarea cunoștințelor profesionale și de menținerea lor la un nivel corespunzător de competență profesională.
Capitolul III Relația executorului judecătoresc cu clienții
Articolul 11
Executorul judecătoresc trebuie să asigure transparența activității sale în relațiile cu clientul de care este angajat, precum și cu terțele persoane, sub rezerva respectării obligației de confidențialitate. Lipsa de transparență poate aduce prejudicii grave imaginii profesiei de executor judecătoresc și este interzisă cu desăvârșire.
Articolul 12
Executorul judecătoresc va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei sau a asociației profesionale.
Articolul 13
Executorul judecătoresc își va sprijini colegii în exercitarea profesiei, în aplicarea și apărarea prezentului cod. El va răspunde favorabil la cererea de consultanță a acestora și îi va ajuta în situații dificile, în limita posibilităților sale, în special prin rezolvarea unor probleme de ordin deontologic.
Articolul 14
Executorul judecătoresc va ține cont de opiniile și practicile colegilor, în măsura în care acestea nu contravin principiilor generale cuprinse în prezentul cod.
Articolul 15
Se interzice executorului judecătoresc orice manifestare de concurență neloială, iar exercitarea profesiei se face exclusiv pe criterii de competență teritorială și profesională.
Capitolul IV Relațiile executorilor judecătorești cu magistrații și avocații
Articolul 16
Executorul judecătoresc va da dovadă de respect față de magistrați și avocați, dar, în același timp, își va exercita atribuțiile în mod conștiincios și fără teamă, fără a ține cont de propriile sale interese.
Articolul 17
Executorul judecătoresc nu trebuie în niciun moment să furnizeze magistratului sau avocatului, cu bună știință, o informație falsă sau de natură să îl inducă pe acesta în eroare.
Capitolul V Relațiile dintre executorii judecătorești și organele de conducere
Articolul 18
Executorii judecătorești aleși în organele de conducere nu vor putea folosi în niciun mod aceste funcții în scopul obținerii unor avantaje sau exclusivități.
Articolul 19
În exercitarea funcțiilor de conducere, executorii judecătorești trebuie să se preocupe de organizarea activității personalului, să manifeste inițiativă și spirit de responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde întotdeauna prioritate intereselor profesiei și asociației profesionale.
Articolul 20
Executorii judecătorești aleși în organele de conducere vor acorda o deosebită atenție funcțiilor ocupate și vor răspunde tuturor convocărilor.
Articolul 21
Executorul judecătoresc este obligat să respecte necondiționat toate hotărârile organelor de conducere.
Capitolul VI Dispoziții finale
Articolul 22
Codul deontologic al executorilor judecătorești se aprobă de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.
Articolul 23
Orice modificare a prezentului cod va fi supusă aprobării Congresului.
Articolul 24
De la data adoptării de către Congres, prezentul cod devine normă de conduită morală obligatorie pentru toți executorii judecătorești din România.
Articolul 25
Nerespectarea normelor deontologice atrage răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc.
__________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.