Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1444/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

prezumat în vigoare

Data actului
4 noiembrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 6 din 4 ianuarie 2011
Citat de
2 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 7.201 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ion Temelie în Dosarul nr. 801/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea civilă nr. 3 din 16 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 801/234/2009, Judecătoria Gheorgheni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, în integralitatea sa.

Excepția a fost ridicată de Ion Temelie într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

a fost adoptată în temeiul dispozițiilor art. 114 alin. (4) din Constituție, în forma anterioară revizuirii, potrivit cărora Guvernul poate emite ordonanțe "în cazuri excepționale". Această sintagmă are un conținut semantic identic cu sintagma "în situații extraordinare", cuprinsă la art. 115 alin. (4) din Constituția revizuită. Autorul excepției consideră că, deoarece la data adoptării acestei ordonanțe de urgență "nu a existat un caz excepțional sau vreo situație extraordinară, întreaga ordonanță are caracter neconstituțional". De asemenea, susține că nici în preambulul ordonanței criticate nu s-a indicat cazul excepțional care a determinat adoptarea acesteia.

Judecătoria Gheorgheni apreciază că din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței criticate rezultă existența cazului excepțional prevăzut de art. 114 alin. (4) din Constituție, în forma anterioară revizuirii, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006.

Critica vizează motive de neconstituționalitate extrinsecă, și anume adoptarea ordonanței criticate cu încălcarea prevederilor care legitimează adoptarea ordonanțelor de urgență în cazuri excepționale, așa cum sunt cele referitoare la delegarea legislativă, cuprinse în art. 114 alin. (4) din Constituție, în forma nerevizuită, sau în situații extraordinare, așa cum sunt cele ale art. 115 alin. (4) din Constituție, în forma revizuită.

Din examinarea textului constituțional în vigoare la data emiterii ordonanței de urgență, precum și din conținutul expunerii de motive la proiectul de lege pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, rezultă că au fost întrunite exigențele constituționale prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constituție, în forma nerevizuită, pentru adoptarea ordonanței de urgență, și anume existența cazului excepțional și a urgenței reglementării. Guvernul a precizat, în documentul menționat anterior, că "amplificarea continuă a fenomenului infracțional, care a căpătat un caracter tot mai dinamic și mai complex, a reclamat soluții viabile de contracarare, concretizate în acest proiect de act normativ, pe de o parte, prin înăsprirea sancțiunilor penale, iar pe de altă parte, prin incriminarea ca infracțiuni a unor noi fapte". Totodată, s-a arătat că promovarea unui proiect de act normativ asupra regimului circulației pe drumurile publice sub forma unei ordonanțe de urgență "a fost determinată de necesitatea reglementării pe baze noi și în acord cu noile reglementări europene, în cel mai scurt timp, a relațiilor sociale dintr-un domeniu foarte important pentru societatea românească, prelungirea procedurii legislative având consecințe nedorite, uneori dramatice, vizibile pe toate drumurile țării. Promovarea în regim de urgență este determinată, nu în ultimul rând, și de necesitatea îndeplinirii, la termenele convenite, a angajamentelor asumate de România în procesul de armonizare a legislației românești cu aquis-ul comunitar".

În practica sa jurisdicțională, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, în același sens, prin

Decizia nr. 245 din 10 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin decizia menționată, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ion Temelie în Dosarul nr. 801/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Doina Suliman

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.