Decizia nr. 1531/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de SSIF Broker - S.A. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.203/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.203/211/2010, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de SSIF Broker - S.A. Cluj-Napoca.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiției și ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil, în măsura în care limitează drepturile părții responsabile civilmente doar la acțiunea civilă, îngrădind drepturile acesteia în ce privește acțiunea penală.

Judecătoria Cluj-Napoca opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. 3, cu denumirea marginală Partea responsabilă civilmente, din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "Partea responsabilă civilmente are, în ce privește acțiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru învinuit sau inculpat."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiției și ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 16 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente poate interveni în proces până la terminarea cercetării judecătorești, bucurându-se de aceleași garanții procesuale pe care legea le oferă învinuitului sau inculpatului. Așa fiind, nu poate fi primită critica autorului excepției potrivit căreia partea responsabilă civilmente nu își poate formula o apărare conformă cu procesul echitabil, deoarece exercitarea acțiunii civile, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 17 din Codul de procedură penală, este în strânsă legătură cu manifestarea univocă de voință a părții vătămate de a se constitui parte civilă și pentru care, potrivit art. 15 alin. 2 din același cod, legea procesual penală prevede același moment până la care poate pretinde tragerea la răspundere civilă a inculpatului, respectiv a părții responsabile civilmente. Iată deci că, sub aspectul responsabilității, potrivit legii penale, toate părțile interesate beneficiază de aceleași garanții procesuale conforme cu conceptul de proces echitabil.

De asemenea, potrivit art. 362 alin. 1 lit. d) și art. 385^2 din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente poate face atât apel, cât și recurs nu numai în ce privește latura civilă, ci și în ce privește latura penală, tocmai în considerarea prezervării drepturilor constituționale pretins încălcate. De altfel, potrivit art. 173 alin. 1 din Codul de procedură penală, "Apărătorul [...] părții responsabile civilmente are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală și poate formula cereri și depune memorii".

Așa fiind, textul de lege criticat nu încalcă nici dreptul la apărare, întrucât nu împiedică în niciun fel părțile responsabile civilmente să fie asistate de apărător.

Încălcarea principiului egalității în drepturi există atunci când se aplică un tratament juridic diferit unor subiecte de drept aflate în situații identice sau similare. Or, dispozițiile procedural penale care reglementează instituția părții responsabile civilmente se aplică în mod egal tuturor celor aflați în aceeași situație juridică, fără privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, astfel încât nu poate fi reținută critica întemeiată pe dispozițiile art. 16 din Constituție, care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de SSIF Broker - S.A. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.203/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 noiembrie 2010.