Decizia nr. 1422/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (7) și art. 33 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (7) și
art. 33 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cerra Vila Decorations" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 45.984/3/2008 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006
și ca neîntemeiată a prevederilor
art. 33 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2006 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 18 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 45.984/3/2008, Tribunalul București - Secția a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (7) și
art. 33 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței.
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Cerra Vila Decorations" - S.R.L. din București cu prilejul soluționării unei cauze comerciale întemeiate pe dispozițiile
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că termenul de 10 zile în care debitorul poate să conteste starea de insolvență este mult prea scurt, nefiind suficient pentru asigurarea apărării. Astfel, arată că i-a fost acordat un termen pentru angajarea unui avocat, dar, între timp, s-a scurs termenul de 10 zile pentru depunerea contestației, fapt pe care l-a aflat ulterior. De asemenea, arată că prevederile legale sunt cel mai bine cunoscute de avocați, neputându-se avea aceleași așteptări în privința cunoașterii legii de la oameni de afaceri, dintre care unii sunt cetățeni străini. În plus, pot interveni situații, precum absența din țară ori închiderea activității pe timpul verii, care să împiedice cunoașterea cererii de chemare în judecare. Consideră că valorificarea drepturilor creditorilor se poate realiza și pe calea dreptului comun, iar procedura insolvenței ar trebui permisă doar atunci când există un titlu executoriu cu privire la creanță. Mai arată că reglementarea privind termenul de depunere a contestației afectează dreptul la apărare, întrucât pierderea termenului de contestație atrage după sine o serie de prejudicii debitorului. În ceea ce privește dispozițiile
art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 , arată că este greșită condiționarea unei garanții și a unui drept de apărare, manifestat pe calea excepției de neconstituționalitate, de existența unei căi de atac exercitată în prealabil de altcineva. Astfel, "doar prima persoană care a invocat excepția beneficiază de suspendarea de drept a cauzei, iar următoarele sunt în situația unei eventuale suspendări judecătorești, ceea ce creează un dezechilibru semnificativ între acel prim terț invocant și următorii".
Tribunalul București - Secția a VII-a comercială consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (7) și
art. 33 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziții potrivit cărora:
- Art. 8 alin. (7): "Prin derogare de la prevederile
art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, judecătorul-sindic va putea să nu dispună suspendarea cauzei, în situația în care dispozițiile a căror neconstituționalitate se invocă au făcut obiectul cel puțin al unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională. Suspendarea va privi doar cererile care au legătură directă cu reglementarea atacată.";
- Art. 33 alin. (2) teza întâi: "În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență [...]"
Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 45 privind libertatea economică și art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, consideră că se contravine următoarelor prevederi internaționale: art. 6 paragraful 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și interzicerea discriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, prevederile
art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006
au fost abrogate prin
art. IV din Legea nr. 177/2010
pentru modificarea și completarea
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010.
Având în vedere dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora instanța de contencios constituțional nu se poate pronunța decât asupra dispozițiilor dintr-o lege în vigoare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006
a devenit inadmisibilă.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , Curtea constată că acestea au fost supuse controlului de constituționalitate în mai multe rânduri, criticile fiind în mod constant respinse ca neîntemeiate.
În cauza de față, însă, sunt invocate, în esență, aspecte ce pun în discuție incapacitatea de formulare a apărărilor în termenele prevăzute de lege, incapacitate cauzată fie de necunoașterea normelor de drept, fie de alte împrejurări de fapt.
Or, necunoașterea legii nu poate fi invocată pentru a se motiva neconstituționalitatea unui text de lege prin prisma respectării dreptului la apărare. Astfel, art. 1 alin. (5) din Constituție prevede în mod neechivoc că "în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie".
Cât privește împrejurările obiective care pot împiedica aflarea chemării în judecată, Curtea constată că acestea pot fi, eventual, puse în discuție în fața instanței de judecată, în vederea repunerii în termen, potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cerra Vila Decorations" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 45.984/3/2008 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială.
2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 33 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de același autor, în același dosar al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 noiembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.