Decizia nr. 1346/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) și (4), art. 3 și

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006

privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, excepție ridicată de Adrian Vojiu în Dosarul nr. 63/203/2010 al Judecătoriei Câmpeni.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, precizând că valoarea unui metru cub de masă lemnoasă nu se stabilește discreționar, ci conform unor criterii clar stabilite prin lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 63/203/2010, Judecătoria Câmpeni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) și (4), art. 3 și

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006

privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora. Excepția a fost ridicată de Adrian Vojiu, trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni la regimul silvic.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că în cazul infracțiunilor silvice prejudiciul este "scriptic și incert", întrucât nu toți arborii cu același factor "k" specific au același volum de masă lemnoasă. Precizează că, în condițiile în care nu toți arborii au aspect tronconic pe întreaga înălțime și cum volumul de masă lemnoasă diferă de la un arbore la altul, prejudiciul calculat ar trebui să aibă la bază elemente obiective și certe, precis determinate. Arată că este încălcat dreptul la un proces echitabil, de vreme ce valoarea prejudiciului creat constituie singurul criteriu ce delimitează sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contravențional, cu atât mai mult cu cât "toate prejudiciile calculate după același factor «k» reprezintă o constantă, fără a se ține seama de cantitatea de masă lemnoasă rezultată din arborele afectat/prejudiciat/tăiat".

Judecătoria Câmpeni consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni apreciază de asemenea că excepția este întemeiată. În acest sens susține că textele de lege criticate încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție, potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. Arată că textele de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate stabilesc modalitatea de calcul al prejudiciului în urma căruia poate fi antrenată răspunderea penală sau contravențională, dar separarea între contravențional și penal este extrem de fragilă. Astfel, la momentul tăierii arborelui, autorul infracțiunii nu știe dacă comite o infracțiune sau o contravenție, neavând reprezentarea consecințelor faptelor sale. Precizează că, în funcție de diametrul arborelui, persoana răspunde contravențional sau penal.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Arată că acestea au un caracter tehnic. Menționează că "prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilește anual, prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit art. 123 din Codul silvic. Așadar, prețul nu poate fi altul decât cel stabilit în conformitate cu legea, iar autoritatea centrală nu are atribuția de a stabili prețul în mod subiectiv, discreționar, exclusiv în aprecierea sa, ci de a-l calcula în mod corect, ceea ce învederează un criteriu obiectiv și legal". Faptul că prețul mediu este un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea nu este de natură a aduce atingere garanțiilor conferite de Legea fundamentală privind dreptul la un proces echitabil, deoarece, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infracțiune sau contravenție, aceasta este supusă controlului instanțelor judecătorești, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate drepturile și garanțiile specifice procesului echitabil, inclusiv de posibilitatea de a dovedi că întinderea prejudiciului reținut în sarcina sa nu corespunde realității.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (3) și (4), art. 3 și

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006

privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 6 aprilie 2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 2 alin. (3) și (4): "(3) Valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin înmulțirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile

art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998

privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În cazul producerii de pagube în vegetația forestieră din păduri sau în vegetația forestieră din afara pădurilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. a)-c), după caz, acestea se evaluează prin expertiză extrajudiciară sau judiciară, după caz.";

- Art. 3: "(1) Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. a) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Valoarea factorului «k» se folosește corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează diametrul determinat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat și pentru specia sau grupa de specii a acestuia.

(3) Pe terenurile orizontale, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tăiat se determină în plan orizontal, la o înălțime față de nivelul solului nu mai mare de 30 cm.

(4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tăiat se determină în conformitate cu prevederile alin. (3), în partea din amonte.

(5) În cazul arborilor tăiați, care nu se mai găsesc lângă cioată, diametrul acestora se determină prin măsurarea efectivă a cioatei, dacă aceasta nu depășește înălțimea de 30 de cm, sau prin măsurarea diametrului acesteia la înălțimea de 30 de cm față de nivelul solului, în conformitate cu prevederile alin. (3) sau (4), după caz.

(6) În cazul în care forma secțiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3)-(5), ca medie a două diametre perpendiculare, determinate pentru cercul circumscris conturului secțiunii cioatei, tangent la contur în punctele de măsurare diametral opuse.

(7) În cazul arborilor scoși din rădăcini, fără a fi sustrași, diametrul arborelui se măsoară la 30 cm de la colet.

(8) În cazul arborilor scoși din rădăcini și sustrași, diametrul arborelui se stabilește prin calculul mediei aritmetice a diametrelor a cel puțin trei arbori din imediata apropiere a gropii, diametre măsurate la 30 cm de la sol.

(9) În cazul tăierii de crengi din arbori în picioare se ia în considerare cel mai mic diametru.

(10) În cazul secuirii arborilor, respectiv în cazul cioplirii circumferinței trunchiului pentru a provoca uscarea acestora, calculul valorii pagubei și măsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1)-(4).";

- Art. 4: "(1) Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 2, corespunzătoare speciei.

(2) Valoarea unitară a pagubei prevăzute la alin. (1) se stabilește luându-se în calcul un puiet/lăstar/mc."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse la art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român și la art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, se invocă și art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetația forestieră din păduri și din afara acestora constând în modificarea aspectului, a integrității fizice și/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborilor ori ale arboretului/plantației/regenerării naturale, după caz, rezultate prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor ori tăierea crăcilor arborilor în picioare.

Normele care reglementează modalitățile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea științifică a pagubelor și pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului. De aceea nu se poate reține afirmația autorului excepției în sensul că prejudiciul este "scriptic și incert", ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Autorul excepției își argumentează această critică pe pretinsa lipsă de previzibilitate a textelor de lege criticate, valoarea prejudiciului creat constituind singurul criteriu ce delimitează sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contravențional. Or, Curtea Constituțională reține că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infracțiune sau contravenție, asupra acesteia se pronunță instanțele judecătorești, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate garanțiile specifice unui proces echitabil, incluzând posibilitatea acestuia de a dovedi că întinderea prejudiciului reținut în sarcina sa nu corespunde realității.

Motivația autorului excepției trimite la dispozițiile art. 108 alin. (1) din Codul silvic, prin care sunt incriminate ca infracțiuni silvice tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, a arborilor, puieților sau lăstarilor din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, și pentru care, în alineatele următoare ale aceluiași articol, sunt prevăzute limitele pedepselor în funcție de valoarea prejudiciului produs raportat la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei. Cu privire la acest preț, Curtea Constituțională a statuat că nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discreționare, care ar avea semnificația încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii ( Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996). De asemenea, observând că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit prin ordinul conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, Curtea a constatat că această modalitate de determinare nu conferă ministerului de resort atribuția de a stabili prețul în mod subiectiv, discreționar, exclusiv în funcție de aprecierea sa, ci îi impune obligația, inerentă unui expert, de a-l calcula în mod concret, ceea ce învederează un criteriu obiectiv ( Decizia nr. 961 din 30 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007).

Obiectul prezentei excepții nu îl constituie însă aceste dispoziții incriminatorii din Codul silvic, ci prevederile art. 2 alin. (3) și (4), art. 3 și

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 . Or, Curtea constată că acestea sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise și riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior, instanța judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigențele impuse de Constituția României și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în ceea ce privește respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracțiunilor sau a contravențiilor la regimul silvic.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) și (4), art. 3 și

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006

privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, excepție ridicată de Adrian Vojiu în Dosarul nr. 63/203/2010 al Judecătoriei Câmpeni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 octombrie 2010.