Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1274/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773 din 15 aprilie 1998 și 21 aprilie 1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și de Ministerul Justiției

prezumat în vigoare

Data actului
12 octombrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 33 din 13 ianuarie 2011
Citat de
2 acte
Citează
9 acte
Structură
0 articole · 17.943 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 26/1990 5 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind registrul comerțului
  • Legea nr. 31/1990 16 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind societățile comerciale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului și ale

art. 46 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Mihai Dumitrică în Dosarul nr. 31.552/2009 al judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 756D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 757D/2010, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Mihai Dumitrică în Dosarul nr. 31.560/2009 al Judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 758D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului și ale art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773 din 15 aprilie 1998 și 21 aprilie 1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și de Ministerul Justiției, excepție ridicată de Societatea Comercială "Financiar Urban" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 43.357/2009 al judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 757D/2010 și nr. 758D/2010 la Dosarul nr. 756D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a Normelor metodologice nr. P/608/773 și ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a celorlalte dispoziții de lege criticate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 17 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 31.552/2009 și nr. 31.560/2009, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului și ale

art. 46 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Mihai Dumitrică în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de înregistrare de mențiuni în registrul comerțului.

Prin Încheierea din 31 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 43.357/2009, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului și ale art. 3 din Normele metodologice P/608/773 din 15 aprilie 1998 și 21 aprilie 1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerț și Industrie a României și de Ministerul Justiției, excepție ridicată de Societatea Comercială "Financiar Urban" - S.R.L. din Pitești într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de înregistrare de mențiuni în registrul comerțului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 26/1990 , raportate la cele ale

art. 46 din Legea nr. 31/1990 , încalcă accesul liber la justiție și dreptul la apărare, deoarece prevăd că nu se citează acționarii, administratorii sau ceilalți reprezentanți legali ai societății comerciale în cauzele prin care se soluționează cererile depuse de terți pentru înregistrarea unor mențiuni în registrul comerțului. Totodată, consideră că se creează inechități în administrarea actului de justiție, deoarece actuala formulare a

art. 46 din Legea nr. 31/1990

lasă la latitudinea judecătorului delegat de a hotărî dacă o cerere de intervenție prin care se solicită apărarea unor interese legitime este sau nu admisibilă în respectiva cauză.

Judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș apreciază, în Dosarele nr. 756D/2010 și nr. 757D/2010, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar în dosarul nr. 758D/2010, acesta nu și-a exprimat opinia.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, ale

art. 46 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, și ale art. 3 din Normele metodologice ale Camerei de Comerț și Industrie a României și Ministerului Justiției nr. P/608/773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 11 mai 1998.

Dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 26/1990

au următorul cuprins:

"(1) Înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.

(1^1) Judecătorul-delegat întâi sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt județ se va pronunța, prin aceeași încheiere, și asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel înființate, radierii celor care își încetează existența ori înregistrării în registrul comerțului a modificării actelor constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate, după caz, precum și asupra înmatriculării și radierii persoanelor juridice care își schimbă sediul social în alt județ.

(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului.

(3) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

(4) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.

(5) Motivele recursului se pot depune la instanță, cu cel puțin două zile înaintea termenului de judecată.

(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului."

Dispozițiile

art. 46 din Legea nr. 31/1990

au următorul cuprins:

"(1) Când actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerință legală pentru constituirea societății, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenție, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociații înlătură asemenea neregularități. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

(2) În cazul în care au fost formulate cereri de intervenție, judecătorul va cita intervenienții și se va pronunța asupra cererilor acestora în condițiile art. 49 și următoarele din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile dispozițiile art. 335 din Codul de procedură civilă."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 135 privind economia.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Cu privire la dispozițiile art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773/1998, Curtea reține că, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, instanța de contencios constituțional "hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial". De asemenea, potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională "decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare". Astfel fiind, normele metodologice nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor este inadmisibilă.

II. Referitor la dispozițiile

art. 46 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, Curtea constată că autorii excepției de neconstituționalitate solicită, în realitate, modificarea și completarea prevederilor de lege, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

III. Sub aspectul admisibilității excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990 , Curtea observă că

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2009

pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 30 decembrie 2009), aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 84/2010

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 17 mai 2010), astfel cum a fost modificat prin articolul unic din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2010

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 septembrie 2010) prevede următoarele: "Prin derogare de la prevederile

Legii nr. 26/1990

privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale

Legii nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la prevederile celorlalte acte normative incidente, competența de soluționare a cererilor de înregistrare în registrul comerțului și, după caz, a altor cereri aflate în competența de soluționare a judecătorului delegat aparține, până la reglementarea activității de înregistrare în registrul comerțului efectuată de registratori comerciali, directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și/sau persoanei ori persoanelor desemnate de către directorul general al Oficiului Național al Registrului Comerțului."

În consecință, așa cum a reținut Curtea Constituțională și prin

Decizia nr. 861/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, "în momentul de față, atribuțiile judecătorului delegat au fost preluate de directorul oficiului registrului comerțului, fără ca instituția judecătorului delegat să fi fost, expres sau implicit, desființată. Din textul legal menționat se înțelege că numai pe o perioadă determinată competențele judecătorului delegat au fost preluate de către directorul oficiului registrului comerțului, urmând ca, în viitor, potrivit

art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2009 , activitatea de înregistrare în registrul comerțului să fie efectuată de registratorii comerciali. Însă, până în momentul de față, nu a fost adoptată o atare reglementare legală; implicit, se reține că aplicarea prevederilor legale referitoare la competențele judecătorul delegat a fost practic suspendată."

Având în vedere aspectele expuse mai sus, Curtea constată că dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului sunt în vigoare, fiind doar suspendată aplicarea lor în ceea ce privește competențele judecătorului delegat.

IV. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990 , prin numeroase decizii, Curtea a reținut că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze procedura de judecată, atâta vreme cât își subordonează acest demers regulilor și principiilor constituționale, iar prevederile de lege criticate sunt norme procedurale care reglementează aspecte referitoare la funcționarea societăților comerciale în condiții de legalitate, fără să conțină dispoziții de natură să îngrădească dreptul de liber acces la justiție ori dreptul de a beneficia de un proces echitabil (de exemplu, prin

Decizia nr. 1.339 din 22 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 14 decembrie 2009).

Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Normele metodologice ale Camerei de Comerț și Industrie a României și Ministerului Justiției nr. P/608/773/1998 privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor și ale

art. 46 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Financiar Urban" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 43.357/2009 al judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș, respectiv de Mihai Dumitrică în dosarele nr. 31.552/2009 și nr. 31.560/2009 ale Judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.

2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerțului, excepție ridicată de Mihai Dumitrică în dosarele nr. 31.552/2009 și nr. 31.560/2009 ale judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 octombrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.